Aproape 130 de parcuri eoliene, în valoare de 10 miliarde de euro vor să pornească elicele în această regiune. Printre eoliene ar putea răsări încă două reactoare nucleare. ExxonMobil, cea mai mare corporaţie petrolieră din lume, dar şi ruşii de la Lukoil răscolesc adâncurile mării în căutarea de aur negru. Gazele de şist sunt tot aici. Tehnologie de ultimă oră şi bugete care depăşesc toată valoarea pieţei de energie la un loc se bat pentru a avea un loc în Dobrogea, regiunea ce ar putea deveni noul pol energetic al României.
În comparaţie cu orice alte zone cu potenţial energetic, în Dobrogea defilează acum cele mai noi forme de producere a energiei, se bat recorduri privind adâncimile la care se caută hidrocarburile şi se lansează noi tipuri de resurse, aşa cum este categoria gazelor neconvenţionale.
Drumul de la vis la realitate este însă presărat cu capcane, unele aproape imposibil de trecut pentru cel mai nou pretendent la titlul de pol energetic al României, Dobrogea. Cine nu a găsit până acum un loc pentru montarea unei turbine eoliene în această zonă are uşile Dobrogei închise şi a ratat una dintre cele mai bune brize din Europa. Marea Neagră aproape s-a împărţit. Primii căutători de gaze de şist deja s-au stabilit aici, chiar dacă încă mai sunt paşi de făcut pe această piaţă. Marii furnizori de servicii şi utilaje petroliere îşi fac acum baze la Ploieşti tocmai pentru a putea fi aproape de cei care scormonesc adâncurile Mării Negre.
Cu toate acestea, Dobrogea are un concurent puternic la titlul de cel mai mare pol energetic al României: zona Olteniei, acolo unde sunt concentrate minele de cărbuni şi cele mai mari termocentrale din ţară, tot în acea zonă fiind amplasate şi cele mai mari hidrocentrale ale Hidroelectrica. În plus, Dobrogea mai are multe obstacole de trecut până la valorificarea la cote maxime a potenţialului existent.
"Din punctul de vedere al energiei electrice, Dobrogea este o zonă cu o producţie foarte importantă, dar cu un consum propriu relativ scăzut. Din punctul de vedere al producţiei de hidrocarburi, deocamdată Dobrogea produce puţin şi numai dacă se vor mai face mari descoperiri în platforma continentală a Mării Negre (în plus faţă de cele recente ale consorţiului Petrom-Exxon) ar putea produce cantităţi comparabile cu alte zone ale ţării cu tradiţie în acest sens (sudul pentru ţiţei, Transilvania pentru gaze naturale). În privinţa gazelor de şist, cercetările sunt într-un stadiu incipient şi nu există estimări fiabile ale resurselor potenţiale", spune Alexandru Lupea, partener, servicii de audit, liderul echipei de servicii pentru industria energetică, minieră şi de utilităţi din cadrul PwC România.
Citeşte mai mult în revista Business Magazin.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
