♦ Evenimentul va avea loc joi, 16 noiembrie 2023, începând cu ora 10:30 la Hotel Ramada din Craiova.
În contextul repetatelor perioade de secetă, apa s-a transformat dintr-o resursă importantă într-o necesitate stringentă pentru fermierii români. Deşi se discută despre investiţii de 1,5 miliarde de euro în infrastructura principală şi secundară de irigaţii prin noul Plan Naţional Strategic, acum suprafaţa irigabilă României este de 1,4 milioane de hectare. Însă infrastructura naţională nu acoperă întreaga ţară, iar în anul 2023, doar 560.000 de hectare au fost efectiv irigate.
Astfel, în faţa acestei realităţi şi a provocărilor create de absenţa infrastructurii tradiţionale de irigaţii, fermierii îşi îndreaptă atenţia către soluţii alternative, iar puţurile forate devin o opţiune pentru asigurarea necesarului de apă în sistemele lor de irigaţii din câmp. Totuşi, există o rezervă faţă de puţurile forate, fermierii menţionând importanţa unei abordări echilibrate pentru a asigura sustenabilitatea utilizării acestei resurse vitale.
„Sunt studii care pun în discuţie în ce măsură exploatarea resurselor subterane de apă poate duce la distrugerea lor. Situaţia trebuie privită în ansamblu, pentru că România nu este într-un borcan, adică nu are pereţi de jur împrejur. Este o situaţie care trebuie gândită.“
„Şi eu ca fermier am o rezervă faţă de puţurile forate“, a spus Ştefan Gheorghiţă, co-fondator al Triagroexim, companie ce cultivă circa 600 de hectare cu cereale în judeţul Brăila.
Însă, sunt şi agricultorii care nu au acces la infrastructura tradiţională de irigaţii şi găsesc în aceste puţuri soluţia pentru a asigura necesarul de apă pentru sistemele lor de irigaţii. Alexandru Haită, preşedintele Cooperativei Agricole Tinoasa din Teleorman, spunea la una dintre conferinţele ZF/BT România irigabilă că în cazul asociaţiei pe care o reprezintă puţurile forate sunt singura cale de a avea acces la apă pentru culturile de cereale şi oleaginoase, deşi se obţin greu avize pentru realizarea lor şi costurile sunt ridicate. Costul unui astfel de puţ poate atinge suma de 80.000 de euro, iar pentru a iriga o suprafaţă de 300-400 de hectare, se impune forarea a aproximativ 9-10 puţuri.
În decursul ultimilor trei ani, autorităţile au emis puţin peste 200 de avize pentru forarea puţurilor destinate alimentării sistemelor de irigaţii, conform unei analize realizate de ZF. Obţinerea unui astfel de aviz durează circa şase luni.
Cum fac faţă fermierii absenţei infrastructurii tradiţionale de irigaţii şi care sunt soluţiile alternative? În ce măsură puţurile forate pot fi folosite? Care este rezerva fermierilor faţă de puţurile forate şi de ce menţionează importanţa unei abordări echilibrate în utilizarea acestei resurse vitale pentru asigurarea sustenabilităţii? Sunt câteva dintre întrebările la care ne propunem să răspundem conferinţa ZF/BT România irigabilă care va avea loc la Craiova, joi, 16 noiembrie. Ziarul Financiar împreună cu Banca Transilvania şi-au propus să organizeze o serie de conferinţe România irigabilă în zonele agricole puternice, la nivel regional, la care să pună pe masa discuţiilor subiectele la zi din agrobusiness.
