"În toată industria şi economia mondială există traderi, care sunt esenţiali cât timp se respectă reţeta. În România din păcate reţeta nu prea se respectă, fie că vorbim de politică, zacuscă sau de comerţul cu energie. Ei au în mod normal rolul de a veni să finanţeze un producător sau un consumator industrial de energie, având acces la finanţare mai ieftină în alte pieţe sau gestionând portofolii financiare mult mai mari decât nevoile acelui producător sau acelui consumator. Ei pot gestiona părţi mari dintr-un sistem, cum este cel al energiei din România., dar în mod sănătos", a afirmat Vulpescu la emisiunea "După 20 de ani", difuzată duminică de Pro TV.
El a fost desemnat şi administrator special la Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România.
Compania, aflată în insolvenţă, are contracte directe de vânzare a energiei cu traderi sau producători industriali, la preţuri sub cele din piaţă. Primele astfel de acorduri au fost încheiate în perioada 2001-2003, contractele fiind prelungite până în 2018. Comisia Europeană a deschis la finele anului trecut o investigaţie asupra acestor contracte, suspectând un ajutor de stat ilegal. O altă investigaţie a fost iniţiată şi de Consiliul Concurenţei.
"În aceste contracte nu este prevăzut niciun fel de preţ de referinţă. Aceste contracte sunt complet decuplate de la orice fel de mecanisme de piaţă, pentru că ele prevăd un preţ fix în lei. (...) Contractele băieţilor deştepţi chiar sunt preferenţiale, dacă mă întrebaţi pe mine", a afirmat Vulpescu.
Potrivit acestuia, un mod "sănătos" în care traderii de energie ar putea "respecta reţeta" ar fi să plătească în avans pe un an contravaloarea energiei achiziţionată de la Hidroelectrica.
"De exemplu, să finanţeze Hidroelectrica prin plata în avans a energiei pe un an. Apreciem că ar fi putut avea un cost financiar de 5% dacă erau diligenţi pe o piaţă financiară externă. Hidroelectrica să le acorde un discount, aşa cum s-au exprimat chiar şi oficialii Fondului Monetar Internaţional, de 10-12%. Un discount se referă la un preţ de referinţă şi o marjă. Din păcate nu avem un preţ de referinţă în aceste contracte care ar trebui să fie preţul pieţei", a continuat Vulpescu.
El a adăugat că deschiderea procedurii de reorganizare judiciară a Hidroelectrica nu a avut ca "scop central" desfiinţarea contractelor bilaterale, ci a fost motivată de faptul că producătorul de energie de stat este într-o situaţie economică dificilă.
"Nu pentru desfiinţarea contractelor avea Hidroelectrica nevoie să intre în insolvenţă, ci pentru că situaţia ei economică impunea enunţarea unor adevăruri economice despre Hidroelectrica, luarea unor măsuri economice energetice, şi scopul nostru a fost să acţionăm repede şi hotărât să prevenim să ajungă într-o situaţie fără întoarcere, cum ne uităm acum cu regret şi căutăm soluţii să ajutăm Oltchim, care în 2006-2007 era a doua perlă a coroanei", a spus şeful OPSPI.
Potrivit lui Vulpescu, Guvernul a încercat o nouă renegociere a acordurilor, dar fără "ecou", deşi contractele se situau "într-un alt plan decât cel prevăzut de lege".
"Ei au venit la discuţii, dar cu alte obiective. Aceste contracte se situau deja într-un alt plan decât cel prevăzut de cadrul legislativ în vigoare. Un mecanism elementar de ajustare economică era corelarea preţului din contract cu preţul pieţei şi nu spun să fie egal. Cum am spus, noi înţelegem şi susţinem prezenţa unor intermediari în economia românească atâta timp cât se respectă reţeta. Am vrut să scurtăm durata acestor contracte, pentru că nu putem să anticipăm evoluţia economică până în 2018 în limitele predictibilităţii, după ce le corelam cu piaţa de energie", a adăugat el.
Remus Borza, şeful administratorului judiciar al Hidroelectrica, firma Euro Insol, a declarat în emisiunea de la Pro TV că Hidroelectrica are un cost de producţie de 125 lei pe MWh, fiind cea mai ieftină energie de pe piaţă, urmată de cea nucleară, cu un cost de producţie de 145 lei pe MWh.
Costul mediu de producţie al electricităţii produse în termocentrale este de 180 lei pe MWh, în timp ce pe piaţa de profil tarifele se ridică la 224-225 lei pe MWh.
"Care ar fi preţul corect? Evident că dacă piaţa merge la 190 lei, 200 lei nu ar mai fi corect", a continuat Vulpescu.
Unii dintre beneficiarii energiei de la Hidroelectrica plătesc 103 lei pe MWh, sub costurile de producţie ale Hidroelectrica, a mai spus Borza.
Hidroelectrica a intrat în insolvenţă în 20 iunie, la solicitarea Consiliului de Administraţie.
Consiliul şi-a motivat cererea prin scăderea cifrei de afaceri şi creşterea datoriilor, pe fondul unui "dezastru de management" şi al secetei din 2011.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
