Trecerea din partea de sud sau vest a Capitalei, în cea de Nord,întotdeauna a fost o adevărată provocare pentru şoferiibucureşteni, sau una "istorică" pentru cei obişnuiţi cu traficuldin micile oraşe de provincie, în condiţiile în care tot traficultrebuia preluat fie de centrul Bucureştiului, fiede Podul Grant, construit în urmă cu mai bine depatruzeci de ani, atunci când numărul de maşini înmatriculate eramult mai mic. Un drum de la Statuia Leului de peb-dul Geniului din Cotroceni, până în Piaţa Victoriei, cele douăpuncte legate de noua lucrare de infrastructură, avea o lungime deaproape 7,5 kilometri, în cazul în care se alegea ruta pe podulGrant şi Calea Griviţei (în condiţiile în care străzileBerzei şi Buzeşti sunt acumînchise), sau 5,7 kilometri pe Şos. Cotroceni, Str. Ştirbei Vodă şib-dul Magheru.
Pe Pasajul Basarab, aceeaşi rută are 3,3kilometri, adică jumătate. Mai mult, pe pasaj se poate rula legalcu 60 km/h, iar în realitate majoritatea şoferilor ating chiar 80km/h, în condiţiile unui drum de două benzi, cu asfalt proaspăt şIfără denivelări, în timp ce pe vechile rute se rula cu cel mult 50km/h având în vedere restricţiile de pe podulGrant şi cele "neoficiale" legate de starea asfaltului darşi a numărului ridicat de intersecţii semaforizate şi puţinsincronizate. Acum, un astfel de drum se poate realiza în mai puţinde două minute, în condiţiile unui trafic lejer în timp ce înaintedura în cel mai bun caz 15 minute. Mai mult, în funcşie de oră şItrafic, simpla prezenţă a pasajului reprezintă o economie de câţivalei sau chiar zeci de lei la benzină sau motorină, la care seadaugă o uzură mai scăzută a motorului, transmisiei şi suspensieiautomobilului, care în realitate reprezintă o economie de mii delei într-un interval de câţiva ani. În cazul în care se rulează înfiecare zi pe Pasajul Basarab, se poate realiza în medie o economiede unul, doi sau chiar trei litri de benzină sau motorină, înfuncţie de trafic, adică între 5 şi 15 lei pe zi, sau în total, 100şi 300 de lei lunar, luând în calcul numai zilele lucrătoare. Maimult, dacă se adaugă şi costurile legate de schimbareaamortizoarelor, vorbim deja de mii de lei economisiţi pe o perioadăde doi-trei ani.
Problema "adevărată" nu este în zilele de duminică ci la orelede vârf, inelul median, acum reîntregit de pasaj, fiind una dincele mai circulate artere din Capitală. Spre exemplu, atunci cândse circulă dinspre Şos. Ştefan cel Mare spre pasajeste din nou, o adevărată provocare. Din pasajul de laPiaţa Victoriei ies două benzi, iar o a treia vine de lasuprafaşă. Mai mult, există şi soferi care nu respectă legea intrăîn pasaj direct pe linia de tramvai şi contribuie şi mai mult laambuteiajul de pe b-dul Titulescu, unde suntparcate tot ilegal maşini pe prima bandă. Astfel, din trei benzi"legale" şi una "ilegală" tot traficul este preluat de un bulevardcu o singură bandă şi două semafoare, până în intersecţia cuBanu Manta. Chiar şi aşa, drumul până la pasaj nudurează mult, însă se merge în acelaşi stil ca pe bulevardele dinMoscova - se avansează trei-patru metri, la intervale de secunde,ceea ce reprezintă o uzură accentuată pentru transmisie, ambreiaj,motor şi implicit duce la creşterea consumului de carburant şi apoluării. Având în vedere pasajul, faptul că nu se respectă limitade viteză de pe acesta, toate maşinile se "grăbesc" în alte douăambuteiaje - fie cel de pe Şos. Grozăveşti şiintersecţia cu Iuliu Maniu, fie pe VasileMilea. Dacă pe ultimul amintit pe lângă cele două benzieste şi linia de tramvai, pe Şos. Grozăveşti se merge "bară labară", iar de pe pasaj până la intersecţie se poate sta şi mai binede zece minute, şoferii neavând nicio altă alternativă. Mai mult,de la Leu, traficul se continuă spre Răzoare, una dintre cele maiaglomerate intersecţii din Capitală.
La o lună de la inaugurare, Pasajul Basarabeste traversat zilnic, de la un capăt la altul, de circa 50.000 devehicule, potrivit lui Mădălin Dumitru, şeful DirecţieiInfrastructură şi Servicii Publice din cadrul PrimărieiMunicipiului Bucureşti.
"În primele zile de la inaugurare, media a fost de 35.000 devehicule, pentru că traseul nu fusese încă luat în considerare detoţi şoferii. În ultimele aproximativ două săptămâni însă, mediazilnică a fost de 50.000, în unele zile chiar mai mult", a spusDumitru, care a adăugat însă că nu pot fi contorizate şi vehiculelecare nu traversează în totalitate pasajul (înainte de a se încheiapasajul, o iau pe una din rutele laterale).
Estimările iniţiale ale Primăriei erau că pe acest pasaj ar urmasă circule zilnic aproape 80.000 de maşini, respectiv aproape 4%din parcul auto al Bucureştiului.
"Ne aşteptăm ca la finalul lunii septembrie, când bucureşteniise vor întoarce din concedii, să ajungem la 80.000 de maşinizilnic", a explicat Dumitru.
Pasajul Basarab are 1,9 kilometri şi face legătura rutieră şi detramvai între bulevardul Nicolae Titulescu - Şoseaua Orhideelor -podul Grozăveşti - bulevardul Vasile Milea, respectiv şoseauaGrozăveşti, întregindu-se astfel inelul principal de circulaţie alMunicipiului Bucureşti în partea de nord-vest. Proiectul cuprindedouă traversări majore de obstacole, a râului Dâmboviţa peste podulexistent lărgit şi a căii ferate în zona Gării de Nord.
Dacă contractul iniţial pentru construcţia Pasajului Basarab erade 110 milioane de euro, costul total, final, este de 240 demilioane de euro, plus sau minus corecţiile datorate cursuluivalutar.
Anunţat pe vremea în care primar al Capitalei era TraianBăsescu, demarat în mandatul lui Adriean Videanu şi finalizat înmandatul lui Sorin Oprescu, pasajul Basarab este cel mai scumpproiect de infrastructură urbană din Capitală şi, în acelaşi timp,unul dintre cele mai complexe lucrări supraterane.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
