♦ Este vizibilă o predispoziţie pentru locuinţele noi, care au avantaje precum aspectul mai modern şi curat al scării blocului sau nivelul mai performant de mobilare şi utilare. Se vede şi o sensibilitate deosebită a chiriaşilor la modificările de preţ, dar în acelaşi timp şi o fidelizare a acestora dacă relaţia cu proprietarul este bună.
Mai bine de jumătate – mai exact, 60% – dintre persoanele care intenţionează să închirieze o locuinţă optează pentru apartamente cu două camere, în timp ce doar 8% sunt interesaţi de case sau apartamente cu trei sau mai multe camere, potrivit datelor platformei Storia.ro aferente anului 2023. Garsonierele sunt şi ele o opţiune populară.
„Totodată, odată cu majorările de preţuri din 2023, am observat o tendinţă crescută către locuinţele de dimensiuni mai reduse, comparativ cu anul 2022. Peste 50% dintre cei care caută chirii urmează să locuiască singuri ori împreună cu unu sau mai mulţi prieteni, iar criteriul principal în selecţia locuinţei este preţul. De asemenea, observăm o creştere a importanţei semnării unui contract de închiriere, o practică ce devine tot mai frecventă şi care oferă chiriaşilor un plus de siguranţă“, remarcă Răzvan Ceapă, head of operations la Storia şi OLX Imobiliare.
Alte aspecte importante din perspectiva celor care îşi caută o locuinţă de închiriat ar fi şi furnizarea de mobilier în locuinţe. În plus, platformele imobiliare rămân principalul canal de căutare a locuinţelor de închiriat, fiind utilizate de 92% dintre români.
Utilizatorii se orientează în special către cinci criterii principale atunci când îşi caută o locuinţă de închiriat: localizarea, preţul, numărul de camere, suprafaţa şi etajul. Toate acestea reprezintă punctele-cheie în procesul de luare a deciziilor în ceea ce priveşte închirierea unei locuinţe. De asemenea, în zonele caracterizate de un risc seismic mai ridicat, utilizatorii acordă o atenţie sporită filtrului care indică anul construcţiei.
„Cu cât o proprietate se află mai aproape de metrou, cu atât e mai mare cererea în Bucureşti. Urmează şi apropierea de facultate - în cazul studenţilor din Timişoara, Iaşi şi Cluj-Napoca“, explică Daniel Crainic, director de marketing şi comunicare al platformei de anunţuri Imobiliare.ro.
El estimează că în 2024 nu se va mai vedea aceeaşi creştere fulminantă a interesului pentru chirii ca în 2023, fiind de aşteptat mai degrabă o plafonare atât în ceea ce priveşte nivelul chiriilor, cât şi în ceea ce priveşte cererea. Argumente în acest sens sunt creşterea deja mare din 2023, dar şi o tendinţă de reluare a tranzacţiilor de vânzare-cumpărare.
„De altfel, în acest început de an vedem deja un trade (o inversiune – trad.) între căutările pe chirii, care nu mai cresc în ritmul de anul trecut, şi cele pe achiziţia de apartamente, care au un avans considerabil.“
Ca tendinţe, este vizibilă o predispoziţie pentru locuinţele noi, care au avantaje precum aspectul mai modern şi curat al scării blocului sau nivelul mai performant de mobilare şi utilare. Se vede şi o sensibilitate deosebită a chiriaşilor la modificările de preţ, dar în acelaşi timp şi o fidelizare a acestora, dacă relaţia cu proprietarul este bună.
„Adică începem să vedem tot mai mult chiria pe termen lung, poate pentru cinci ani şi peste. Începe să existe un interes din partea chiriaşilor pentru contractul de închiriere, dar şi solicitări de tipul pet-friendly“, mai spune Daniel Crainic.
Chiriile în Bucureşti
În ceea ce priveşte costurile, conform datelor Storia, preţurile medii pentru închirierea locuinţelor din Bucureşti au crescut constant de la un an la altul în ultima perioadă. Astfel, în ianuarie 2022 preţul mediu pentru închirierea garsonierelor era de 260 de euro, în timp ce preţul apartamentelor cu două camere era de 400 de euro, iar cel pentru închirierea apartamentelor cu trei camere – de 537 de euro.
În ianuarie 2023, costul mediu pentru închirierea garsonierelor din Bucureşti a urcat la 307 euro, în timp ce costul pentru închirierea apartamentelor cu două camere a ajuns la 460 de euro, iar cel pentru apartamentele cu trei camere a crescut la 597 de euro.
„Dacă analizăm datele din ianuarie 2024 şi le comparăm cu cele din ianuarie 2023, observăm că în 2024 garsonierele s-au închiriat cu un preţ mediu de 337 de euro, cu 11% mai mare faţă de anul anterior. Apartamentele cu două camere s-au închiriat cu 563 de euro, cu 17% mai mult comparativ cu anul precedent, iar apartamentele cu trei camere s-au închiriat, în medie, cu 798 de euro în ianuarie 2024, cu 24% mai mult comparativ cu luna ianuarie 2023“, spune Răzvan Ceapă de la Storia.
În ciuda tendinţei vizibile de acceptare a chiriei pe termen lung, începutul anului a adus şi o tendinţă crescătoare în preferinţele românilor pentru proprietăţile de vânzare faţă de cele de închiriat, comparativ cu anul anterior.
„Conform datelor noastre, utilizatorii au realizat cu 56% mai multe contactări (interacţiuni între utilizatori şi cei care publică anunţuri) pentru proprietăţile de vânzare comparativ cu aceeaşi lună a anului anterior. Proprietăţile de închiriat au înregistrat o creştere a interacţiunilor de doar 1%, comparativ cu ianuarie 2023, şi cu 15% faţă de luna decembrie 2023.“
După un an 2023 caracterizat de dobânzi mai ridicate, în prezent băncile oferă dobânzi competitive, astfel că cererea pentru locuinţe rămâne solidă pe piaţă.
„De asemenea, am observat că în ianuarie 2024 numărul tranzacţiilor pentru unităţile individuale de vânzare a revenit la nivelurile înregistrate în 2022, un an record în ceea ce priveşte volumul tranzacţiilor. Aceste aspecte indică faptul că piaţa chiriilor ar putea înregistra o temperare în comparaţie cu 2023, dar va rămâne susţinută de ritmul de creştere al economiei, al veniturilor populaţiei şi de nivelul inflaţiei“, adaugă Răzvan Ceapă.
Românii, „cei mai proprietari“ europeni
România se remarcă deja de multă vreme în Europa ca fiind ţara cu cea mai mică pondere din populaţie care optează pentru locuinţe în regim de închiriere. Potrivit datelor Eurostat pentru anul 2022 citate de Storia, doar 5% din populaţia României locuia cu chirie în urmă cu doi ani, în timp ce 95% locuia în propriile imobile. Spre comparaţie, în Ungaria 10% din populaţie locuieşte cu chirie, în Polonia procentajul este de 13%, în Cehia de 23%, iar în Germania acest procent ajunge la 53%. Media chiriaşilor Uniunii Europene este de 31%.
Perspectivele pe termen mediu şi lung indică o posibilă creştere a procentului de locuinţe închiriate, cel puţin către nivelul înregistrat în ţările vecine. Această evoluţie ar influenţa pozitiv lichiditatea pieţei imobiliare şi ar diversifica tipurile de tranzacţii. În centrele urbane mari, care atrag tineri din alte zone, tendinţa este de a amâna prima achiziţie imobiliară, vârsta medie la cumpărarea primei case tinzând să crească, astfel că ponderea proprietarilor este în scădere.
„Aceste centre regionale vor fi şi pieţele unde ponderea chiriilor va creşte şi unde, probabil, vom începe să vedem tot mai mulţi investitori strategici care achiziţionează pachete mari de locuinţe“, spune Daniel Crainic de la Imobiliare.ro.
Totuşi, la modul general, prognozele pentru anul 2024 sugerează o uşoară temperare a pieţei chiriilor, datele de la începutul acestui an indicând mai degrabă o tendinţă de creştere a interesului românilor pentru achiziţia de locuinţe.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE