Cum să locuieşti mai bine. Analiză ZF. Ce-i face pe români să nu aleagă să-şi asigure locuinţa? „Toţi prietenii mei se plâng de procesul birocratic şi extrem de greoi în cazul în care trebuie să apeleze la asigurător“

♦ Doar 20% dintre locuinţele din România, adică circa 1,85 milioane din 9,5 milioane, au o poliţă obligatorie de locuinţă (PAD) ♦ Pe lângă cutremure, inundaţii şi alunecări de teren, poliţele facultative de locuinţă pot acoperi şi explozii, incendii, chiar şi defecţiuni ale sistemelor de instalaţii ale vecinilor, care pot duce la afectarea locuinţei proprii ♦ În cazul unui cutremur, dacă locuinţa nu are o poliţă obligatorie PAD, pe lângă faptul că proprietarul nu primeşte un minim de despăgubire, legea împiedică sprijinul prin bugetul de stat sau local.

Proceduri com­pli­cate, multe dru­muri şi multe hârtii de completat şi de prezentat sunt câteva dintre motivele care îi fac pe români să se lipsească de o asigurare de locuinţă atunci când decizia stă exclusiv în mâinile lor. În cazul contractării unui credit, banca impune încheierea unei asigurări, însă în lipsa acestei obligativităţi, unii proprietari de locuinţă spun că nu ţin foarte mult la a avea o asigurare.

„Am asigurare prin credit. M-am mutat într-un bloc nou, cu oameni tineri, şi consider că nu vor fi evenimente pentru care să apelez la altă asigurare. Nu cred în asigurări. Până acum nu am apelat deloc la niciun fel de asigurare. În plus, absolut toţi prietenii mei se plâng de procesul birocratic şi extrem de greoi în cazul unui accident sau al unei situaţii în care trebuie apelat la asigurător“, spune Liviu, un tânăr care şi-a cumpărat locuinţă în urmă cu câţiva ani.

Cutremurele care au avut loc în luna februarie în Turcia şi Siria şi care au dus la prăbuşirea a numeroase blocuri de locuinţe au ridicat problema asigu­rărilor, iar mulţi români au început să se gândească mai serios la a-şi asigura casele în urma acestor eve­nimente. Drept dovadă, numărul poliţelor obligatorii de locuinţă (PAD) emise în România în zilele care au urmat după cutremurele, respectiv în perioada 7-9 februarie, a crescut cu 25% faţă de perioada similară a anului 2022, potrivit datelor furnizate de reprezentanţii Poolului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID), o societate de asigurare-reasigurare cu capital privat care administrează sistemul de asigurare obligatorie a locuinţelor. Alţii erau deja pregătiţi.

„Am făcut două asigurări atunci când am semnat contractul pentru creditul ipotecar - asigurarea obligatorie PAD şi în plus o asigurare Primera de la Allianz. Dar şi a doua, deşi e opţională, a fost o condiţie impusă de bancă. După ce termin creditul, voi merge mai departe cu cele două asigurări, pentru că nu ştii niciodată ce se poate întâmpla“, spune Claudiu, care adaugă şi că a trecut deja printr-o experienţă neaşteptată generată de un incendiu şi a beneficiat de asigurare la acel moment.

La fel de conştiincioşi sunt şi alţi români, care se gândesc că investiţia făcută în cămin a fost prea mare încât să nu fie asigurată.

„Avem două asigurări, cea obligatorie şi una facultativă - ambele necesare în contextul creditului. Chiar şi fără obligativitatea din partea băncii însă, am fi optat pentru a le face pentru că, fiind bunul de cea mai mare valoare pe care îl deţinem, e mai bine să fie asigurat. Astfel, şi după ce vom fi rambursat creditul, vom continua să ne facem asigurări“, spune un alt proprietar de locuinţă.

Şi alţii văd utilitatea unei asemenea garanţii, gândindu-se că situaţiile neprevăzute care pot apărea sunt multe.

„Am făcut asigurare, pentru că atunci când iei credit eşti obligat să ai toate asigurările, deci nu prea ai de ales. Dar oricum cred că e o metodă foarte bună pentru a te proteja“, adaugă un alt pro­prie­tar care şi-a cumpărat recent apartament.

Doar 20% dintre locuinţele din România, adică circa 1,85 milioane din 9,5 milioane, au o poliţă obligatorie de locuinţă (PAD). În ultimii patru ani, numărul poliţelor obligatorii de locuinţă a crescut cu doar 8,5%, de la 1,7 milioane în 2018, conform celor mai recente date statistice publicate pe site-ul Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale. Acest tip de asigurare este menit să acopere trei riscuri de bază specifice României, respectiv cutremure, inundaţii şi alunecări de teren. Circa 68% dintre poliţele de asigurare pentru locuinţe sunt încheiate în mediul urban, Bucureşti-Ilfov însumând 27% din aceste procente, în timp ce doar 32% dintre poliţe sunt încheiate pentru locuinţe din mediul rural, potrivit informaţiilor transmise de reprezentanţii companiei.

Creşterea numărului de poliţe PAD cu un ritm atât de lent arată atât dezinteresul românilor în a-şi asigura locuinţa, cât şi dezinteresul autorităţilor. Creşterea - chiar şi lentă - din ultimii ani poate fi pusă pe seama faptului că românii au achiziţionat locuinţe prin intermediul creditelor ipotecare, la care banca obligă încheierea atât a unei poliţe PAD, cât şi a unei poliţe de asigurare a locuinţei facultative.

„Am încercat să deschidem căile cât am putut de mult astfel încât să avem contacte şi parteneriate cu cât mai multe instituţii ale statului. Am găsit şi instituţii cu care am dezvoltat bune relaţii şi am putut să construim, dar cu instituţiile statului de regulă se construieşte greu. Este de înţeles, există un soi de birocraţie mai mare. Încercăm acum să discutăm cu Ministerul Digitalizării pentru a explora posibilitatea de a vinde poliţa PAD prin ghişeul.ro“, spunea recent Nicoleta Radu, CEO al PAID, la emisiunea online de business ZF Live.

Pe lângă cutremure, inundaţii şi alunecări de teren, poliţele facultative de locuinţă pot acoperi şi explozii, incendii, chiar şi defecţiuni ale sistemelor de instalaţii ale vecinilor, care pot duce la afectarea locuinţei proprii. Deşi acoperirea oferită de poliţele facultative este mult mai benefică şi poate asigura mult mai mult din valoarea imobilului, aceasta nu poate fi contractată fără o poliţă obligatorie PAD. Astfel, în momentul în care proprietarul unei locuinţe vrea să îşi asigure facultativ casa, la achiziţionarea poliţei facultative se emite şi o poliţă PAD pentru care se va plăti prima aferentă categoriei în care se încadrează.

Cele două seisme care au avut loc în Turcia la începutul lunii februarie, cu magnitudinile de 7,8 grade şi 7,6 grade pe scara Richter, la care s-au adăugat mai multe replici, au lăsat în urmă mii de clădiri distruse şi mii de vieţi pierdute, iar această situaţie a readus în prim-plan probleme care există în România de foarte mulţi ani.

Poliţa obligatorie pentru locuinţe PAD are un preţ standard bazat pe două tipuri de locuinţe. Astfel, pentru locuinţe de tip A, suma maximă asigurată este de 20.000 de euro, în condiţiile în care poliţa costă 20 de euro pe an, iar pentru locuinţele de tip B, suma asigurată este de 10.000 de euro, la un cost al poliţei de 10 euro pe an. Pentru proprietarii care nu au o poliţă obligatorie PAD, sancţiunile încep de la 100 de lei şi pot ajunge până la 500 de lei. În cazul unui cutremur, dacă locuinţa nu are o poliţă obligatorie PAD, pe lângă faptul că proprietarul nu primeşte un minim de despăgubire, legea împiedică sprijinul prin bugetul de stat sau local.

Scăderea puterii de cumpărare şi efectele inflaţiei fac ca ritmul de încheiere a asigurărilor pentru locuinţe să fie şi mai lent, priorităţile fiind altele în bugetul de cheltuieli al oamenilor.

Per total, piaţa asigurărilor de locuinţe a ajuns la finalul primelor nouă luni din 2022 la un volum total al primelor brute subscrise de 475,7 mil. lei, în creştere cu 9% faţă de perioada similară din 2021. Numărul total de poliţe, atât obligatorii, cât şi facultative de locuinţe a ajuns la 3.427.305 la finalul lunii septembrie 2022, acestea fiind contractele în vigoare.

 

Evoluţia numărului de locuinţe proprietatea privată existente în România