La ora 10:10, euro era tranzacţionat între băncile comerciale la 4,4120 lei, în stagnare faţă de finalul şedinţei de marţi.
Schimburile din prima oră au avut loc într-un interval restrâns, cu minimul la 4,4114 lei/euro şi maximul la 4,4144 lei/euro.
În regiune, zlotul a stagnat, iar forintul s-a apreciat cu 0,2%.
Pe pieţele externe, dolarul s-a depreciat cu 0,3%, la 0,9295 euro, iar francul elveţian a coborât cu 0,1%, la 0,9576 euro, în contextul în care euro a revenit uşor după scăderile din ziua anterioară.
Cursul pentru euro anunţat de Banca Naţională a României (BNR) a crescut marţi cu 0,37 bani, la 4,4098 lei, în timp ce dolarul a urcat cu 5,08 bani, la 4,1115 lei, în urma aprecierii monedei SUA pe pieţele externe.
Referinţa francului elveţian a crescut cu 0,62 bani, de la 4,2117 lei la 4,2179 lei.
Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.
În primul trimestru din acest an, cursul euro a scăzut cu 1,6%, de la 4,4821 lei la finele lunii decembrie la 4,4098 lei în ultima şedinţă din martie.
Dolarul şi francul elveţian s-au apreciat în raport cu leul şi au atins chiar maxime record, ca urmare a evoluţiei celor două monede pe pieţele externe.
Francul s-a apreciat cu 13,2% faţă de leu, de la 3,7273 lei la finele anului trecut la 4,2179 lei. Francul elveţian a atins pe 23 ianuarie un maxim istoric, de 4,5817 lei, după mai multe şedinţe în care a doborât record după record, ca urmare a eliminării plafonului minim de 1,2 franci/euro impus de Banca Elveţiei.
Şi dolarul a câştigat teren în primul trimestru al anului în raport cu leul ca urmare a mişcărilor de pe pieţele externe şi a atins un nou maxim record pe 16 martie, când cursul s-a situat la 4,2107 lei. Moneda americană a urcat cu 11,5% în primele trei luni din acest an, de la 3,6868 lei, nivel la care s-a situat în ultima şedinţă din decembrie.
Întărirea dolarului a fost alimentată de perspectivele creşterii dobânzii de politică monetară în SUA, efectul fiind amplificat de mişcarea Băncii Centrale Europene în direcţia opusă, prin lansarea unui program amplu de cumpărare de obligaţiuni.
