Analiză Pagina verde. Cum îţi poţi renova casa sustenabil? „E adevărat că bugetul este suveran, dar chiar şi aşa trebuie să alegem produsele potrivite. Opţiunile sustenabile pot fi mai scumpe, dar pot genera economii pe termen lung“

♦ În funcţie de produsele alese, de manopera pe care o implică ele, costurile unei renovări cu materiale sustenabile pot creşte cu cel puţin 30% faţă de materialele clasice.

„Voi începe o renovare a casei şi încep să-mi pun problema legat de care din materialele de construcţii folosite sunt mai sustenabile.“ Este cazul concret al unui bucureştean care, în procesul de renovare, a ales să nu se gândească doar la preţ, ci şi la un criteriu diferit – impactul pe care materialele îl au asupra mediului.

Aşa că, în demersul său, şi-a pus câteva întrebări legitime pentru dorinţa de a selecta materialele mai „inofensive“. Este mai indicată vata bazaltică sau polistirenul extrudat pentru izolarea pereţilor? Reţetele de vopsea lavabilă care includ particule precum teflon sau ioni de argint sunt mai sustenabile sau dimpotrivă, poluează mai mult? Ce opţiune este recomandată pentru pardoseală - gresie, plăci ceramice, parchet stratificat sau laminat? Există variante de ciment şi beton cu amprentă redusă de carbon? Dar în ceea ce priveşte gleturile, vopselele, siliconii, spumele poliuretanice, plăcile de

gips-carton, ţevile şi tâmplăria? Şi, în final, dar poate cel mai important, sunt alternativele sustenabile mai scumpe decât cele clasice, dar cu risc mai mare de poluare? Ziarul Financiar a încercat să obţină câteva răspunsuri.

„În funcţie de produsele alese, de manopera pe care o implică ele, costurile pot creşte cu cel puţin 30% (faţă de materialele clasice – n. red.)“, spune Cosmin Răileanu, fondatorul Vindem-ieftin.ro, un depozit virtual de materiale de construcţii.

În general, adaugă el, alegerea oamenilor, în marea majoritate a situaţiilor, este de a achiziţiona un produs economic, dar ale cărui performanţe calitative sunt mai scăzute. Aceste produse, pe moment, satisfac nevoile, dar timpul îşi spune cuvântul, iar intervenţia de mai târziu va fi mai dificilă şi mai costisitoare.

„Este adevărat că bugetul este suveran asupra alegerilor pe care le facem, dar chiar şi în această situaţie trebuie să alegem produsul care răspunde cel mai mult şi cel mai bine nevoilor noastre“, spune Cosmin Răileanu.

Între polistiren şi vată bazaltică, explică el, în materie de impact asupra mediului, vata bazaltică primează, producţia ei fiind mai puţin poluantă. În plus, când se foloseşte polistiren, sunt vizibile deşeurile constând în granulele de polistiren expandat care se aciuează peste tot în jurul blocurilor aflate în reabilitare termică.

„Cu toate acestea, polistirenul este adesea ales pe considerentul economic, costurile cu anveloparea fiind în medie cu circa 30% mai mici comparativ cu un termosistem realizat cu vată bazaltică. Efectele granulelor care stau în jurul blocurilor, în timp, sunt catastrofale pentru mediu, iar cea mai afectată este fauna, multe animale ingerând aceste particule de plastic, fapt care le pune viaţa în pericol“, subliniază Cosmin Răileanu.

Polistirenul extrudat poate fi mai puţin ecologic decât alte opţiuni, din cauza faptului că este derivat din petrol şi poate fi mai dificil de reciclat, în vreme ce vata minerală bazaltică este alternativa prietenoasă cu mediul, fiind un produs fabricat din fibre naturale de bazalt, care sunt topite şi transformate în materiale izolante. Vata poate fi, de asemenea, reciclată sau reutilizată în multe cazuri.

În materie de vopsea, Cosmin Răileanu recomandă întoarcerea la origini şi folosirea varului stins, poate cea mai ecologică soluţie de redecorare. Totuşi, nu este nevoie să întoarcem spatele progre­sului, pentru că şi vopseaua lavabilă are ca materie primă de bază răşina acrilică, adică o răşină pe bază de apă, prietenoasă cu mediul, iar numărul de compuşi organici volatili este foarte mic. În ceea ce priveşte diferitele ingrediente folosite de producătorii din domeniu, acestea nu fac neapărat ceva rău, cel mai important beneficiu pe care îl aduc fiind creşterea duratei de viaţă a produsului aplicat, respectiv rezistenţa în timp, fapt care duce la un consum mai mic.

„Unele vopsele conţin substanţe chimice care pot fi nocive pentru mediu şi sănătatea umană, în timp ce altele sunt mai prietenoase cu mediul. Vopselele cu teflon sau cu ioni de argint, de exemplu, pot avea un impact negativ asupra mediului şi a sănătăţii, deoarece pot conţine substanţe chimice nocive pentru mediu (perfluorocarbonate PFC-uri). Ca alterna­tivă prietenoasă cu mediul, avem vopselele pe bază de apă care emit mai puţini compuşi organici volatili şi au o toxicitate redusă. Cele mai sustenabile variante de pe piaţă sunt însă vopselele ecologice şi naturale, care sunt fabricate cu ingrediente naturale sau ecologice, cum ar fi uleiuri naturale, ceară de albine şi pigmenţi naturali“, explică şi Emilian Grigore, CEO şi fondator al asociaţiei Zebro, care promovează construcţiile sustenabile. El recomandă citirea etichetelor produselor pentru a face alegerea potrivită în funcţie de valorile fiecăruia privind sustenabili­tatea. Certificările şi etichetele ecologice, precum EPD (Environmental Product Declaration), EcoLabel sau Green Homes, pot fi o garanţie că acele produse respectă anumite standarde de mediu şi sănătate.

„La pardoseli, am putea spune că parchetul laminat este un produs mai puţin prietenos cu mediul, dar aş aduce aici în discuţie pardoselile din lemn natur, care astăzi, atât din cauza costului, cât şi din cauza manoperei migăloase, sunt fo­losite tot mai rar, spre deloc.“

Gresia şi plăcile ceramice sunt de obicei fabricate din materiale naturale, cum ar fi argila şi alte minerale, la fel şi parchetul stratificat şi laminat realizat din lemn şi materiale compozite, cum ar fi melamina.

Cu toate acestea, în cazul parchetului stratificat si laminat de exemplu, producţia poate implica adezivi şi alte substanţe chimice. Unele produse pot conţine formaldehidă sau alte substanţe toxice, ceea ce poate fi un factor de luat în considerare în ceea ce priveşte calitatea aerului interior. Parchetul din lemn masiv poate fi o opţiune mai sustenabilă dacă provine din surse gestionate durabil. De asemenea, el poate fi refăcut şi restaurat, ceea ce poate prelungi durata sa de viaţă şi reduce nevoia de înlocuire, explică Emilian Grigore.

La capitolul ciment, unele companii îl produc folosind tehnologii mai avansate care reduc emisiile de dioxid de carbon asociate cu procesul de fabricaţie. Este vorba despre ciment ecologic, care utilizează combustibili alternativi, cum ar fi biomasa sau combustibilii derivaţi din deşeuri, şi tehnologii mai eficiente din punct de vedere energetic.

„În producţia de beton, unele companii pot folosi materiale reciclate, cum ar fi zgura de furnal sau agregatele reciclate, în loc de materiale virgine. Aceasta reduce dependenţa de materii prime noi şi poate reduce impactul asupra mediului. Când vorbim despre aditivi şi înlocuitori ai cimentului care pot fi utilizaţi pentru a îmbunătăţi proprietăţile betonului, cenuşa de zahăr sau cenuşa volantă de exemplu pot fi utilizate ca înlocuitor al cimentului, reducând amprenta de carbon a betonului.“

La gleturi, sunt recomandate cele pe bază de apă sau cu conţinut zero de COV (compuşi organici volatili), deoa­rece acestea sunt mai prietenoase cu mediul şi au un impact mai redus asupra calităţii aerului interior.

La fel şi în cazul vopselelor pentru faţadă, unde există produse pe baza de apă care sunt mai puţin toxice şi au un impact mai redus asupra mediului în comparaţie cu cele pe bază de solvenţi.

„În cazul spumelor poliuretanice, sunt de preferat cele cu conţinut scăzut de HFC-uri (hidrofluorocarbone), care sunt mai puţin dăunătoare pentru stratul de ozon. Pentru cei care caută plăci de gips-carton, există variante reciclabile sau fabricate din materiale reciclate. Când vine vorba despre ţevi de instalaţii pentru încălzire şi sanitare, căutaţi ţevi fabricate din materiale reciclabile sau cu conţinut scăzut de substanţe toxice. Iar la tâmplărie, optaţi pentru tâmplărie fabricată din materiale reciclabile sau cu conţinut scăzut de emisii, cu certificări de eficienţă energetică şi durabilitate“, adaugă Emilian Grigore de la Zebro.

În general, recomandarea jucătorilor din domeniul construcţiilor este să se folosească produse alese în funcţie de calitate şi de performanţe.

„Un lucru despre care se vorbeşte foarte puţin este cererea de produse şi servicii sustenabile. Nu suntem pregătiţi să privim impactul acţiunilor noastre pe termen lung, iar asta deşi consumatorii au astăzi opţiunea de a-şi alege furnizorii de servicii şi de produse şi în funcţie de amprenta de carbon a activităţii lor. În industria construcţiilor acest lucru ar trebui să fie cu atât mai evident, cu cât o investiţie este făcută pe câţiva zeci de ani. Sunt ţări care reglementează deja aceste aspecte şi ar fi oportună şi în România o astfel de direcţie“, spun reprezentanţii Florea Grup din Alba, un business care se ocupă, printre altele, cu producţia de materiale de construcţii.

Materiile prime folosite, procesul de fabricaţie, durabilitatea şi impactul asupra mediului în timpul montajului si utilizării sunt importante când se determină dacă un produs este sau nu prietenos cu mediul. Consultanţa din partea specialiştilor este şi ea foarte importantă.

„Costurile renovării pot varia semnificativ în funcţie de opţiunile de materiale pe care le alege un beneficiar, dar şi de nivelul de sustenabilitate pe care acesta doreşte să-l integreze în proiect. În general, opţiunile sustenabile pot avea iniţial costuri mai mari decât alternativele mai puţin sustenabile, dar pot genera economii pe termen lung şi pot aduce beneficii suplimentare care merită luate în considerare“, adaugă Emilian Grigore.

Este important de luat în considerare atât impactul financiar imediat, cât şi beneficiile pe termen lung.

„Deşi preţul este un factor important pentru mulţi beneficiari care doresc să constru­iască, există o creştere a conştienti­zării şi a preocupării legate de impactul asupra mediului şi sănătatea personală. Din ce în ce mai mulţi oameni sunt conştienţi de impactul pe care alegerile lor îl au asupra mediului şi asupra comunităţilor şi sunt dispuşi să plătească un preţ mai mare pentru produse care au un impact mai redus asupra mediului.“