Pagina verde. Cât investeşte anual Bucureştiul în jardiniere, bănci şi coşuri de gunoi şi cine sunt furnizorii? Primăriile ţin datele sub secret. Urbanist: „Încă nu avem un spaţiu public incluziv“

♦ În sectorul 3, primăria a încheiat un acord-cadru cu firma Algorithm Construcţii S3 SRL pentru furnizarea şi montarea locurilor de joacă şi a mobilierului urban, contract în valoare de 52,25 milioane de lei, la care s-au mai adăugat alte două contracte, cu valori de 3,7 milioane de lei, respectiv 4,3 milioane de lei.

Dincolo de spaţiile verzi, de zonele pietonale, de locurile cu umbră sau cu zone de relaxare, în ecuaţia unui oraş sustenabil şi care îndeamnă la socializare un rol esenţial îl joacă mobilierul urban. Fie că este vorba despre pavaje, fie că în discuţie sunt aduse băncile, coşurile de gunoi, stâlpii de iluminat, refugiile din staţiile de autobuz sau jardinierele, aceste elemente care fac mai simplă şi mai practică o plimbare în oraş contribuie la definirea unor spaţii publice de calitate.

Nu de puţine ori însă, în Bucureşti astfel de elemente de mobilier stradal nu doar că sunt degradate – parţial sau total -, dar uneori lipsesc cu desăvârşire. În astfel de condiţii, devine mai degrabă neplăcut să te aşezi pe o bancă ruptă, murdară - acolo unde există - sau să mergi zeci, poate sute de metri în căutarea unui coş de gunoi, şi nu e de mirare că ieşirea în aer liber este rapid înlocuită de o escapadă la mall, de pildă. Ce mai înseamnă, în aceste condiţii, smart city sau oraş inteligent dacă nu reuşeşte să încurajeze interacţiunile şi să gestioneze eficient mobilitatea?

Ziarul Financiar a transmis tuturor primăriilor de sector din Bucureşti o solicitare constând în câteva întrebări referitoare la investiţiile făcute în ultimii cinci ani pentru schimbarea şi îmbună­tăţirea mobilierului urban, furnizorii de la care achiziţionează piesele de mobilier şi eventuale investiţii noi în acest scop pentru perioada următoare. Doar primăriile de la sectoarele 1 şi 3 au transmis – parţial însă – răspunsuri, celalalte patru administraţii preferând să nu ofere niciun fel de reacţie.

„În proiectul bugetului local pentru anul 2024 este prevăzută achiziţia de mobilier urban – coşuri de gunoi, bănci şi garduri. Motivele degradării obiectelor ce intră în categoria mobilierului urban sunt, în principal, acţiunile de vandalism şi fenomenele meteorologice extreme, iar obiectele care se degradează cel mai des sunt coşurile de gunoi şi băncile, care au elemente componente din lemn“, au transmis reprezentanţii Serviciului de imagine şi cultură din cadrul Primăriei sectorului 1, condusă de Clotilde Armand.

Ei au mai adăugat că „informaţiile pe care le solicitaţi cu privire la investiţiile realizate de administraţia locală a sectorului 1 în perioada 2019-2023 pentru schimbarea mobilierului urban din această zonă administrativă nu vi le putem pune în prezent la dispoziţie“, motivând că publica­rea lor ar „aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim“.

„Menţionăm faptul că, în cursul lunii ianuarie 2024, DNA l-a trimis în judecată pe fostul şef al ADP Sector 1 acuzat de co­rupţie într-un dosar privind achiziţii de mobilier urban, din perioada fostei admi­nistraţii a sectorului 1: gărduleţe, stâlpişori, bănci şi coşuri de gunoi“, au adău­gat reprezentanţii Primăriei Sectorului 1.

Motivele degradării obiectelor ce intră în categoria mobilierului urban sunt, în principal, acţiunile de vandalism şi fenomenele meteorologice extreme, iar obiectele care se degradează cel mai des sunt coşurile de gunoi şi băncile, spun reprezentanţii Primăriei Sectorului 1.

 

Într-un anunţ publicat pe site-ul insti­tuţiei, Clotilde Armand spune, sub forma unui bilanţ al activităţii sale de până acum, că a finalizat achiziţia publică „ce ne per­mite să beneficiem de un contract-cadru pe cele 1.000 de străzi din sectorul 1, contract-cadru care include cadastrarea, studiile de teren, proiectarea, execuţia, şi mobilierul urban. Am dat deja comandă pentru peste 200 de străzi, care sunt în diverse stadii, multe fiind blocate de consiliul local“.

În sectorul 3, primăria a încheiat un acord-cadru cu firma Algorithm Construcţii S3 SRL – în care este acţionar – pentru furnizarea şi montarea locurilor de joacă şi a mobilierului urban, contract în valoare de 52,25 milioane de lei, la care s-au mai adăugat alte două contracte, cu valori de 3,7 mil. lei, respectiv 4,3 mil. lei.

„Pentru perioada următoare, vă putem transmite informaţii numai după aprobarea bugetului local pentru anul financiar 2024, care va fi dezbătut de Consiliul Local Sector 3 într-o şedinţă ulterioară“, au trans­mis reprezentanţii Primăriei Sectorului 3, într-un răspuns semnat de directorul executiv al Direcţiei Administrarea Domeniului Public Florin Manea.

La rândul său, în septembrie 2023 Primăria Sectorului 2 anunţa deschiderea procedurii de transparenţă decizională a procesului de elaborare a proiectului de hotărâre pentru aprobarea reţelei de amplasamente a mobilierului urban pentru comercializarea florilor, a presei şi a cărţilor pe domeniul public din sectorul 2.

„Soluţia propusă constă în desfăşurarea activităţii de comercializare a florilor, a presei şi a cărţilor, fără stânjenirea circula­ţiilor auto şi pietonale, cu menţinerea cură­ţeniei zonelor limitrofe şi cu întreţinerea eventualelor spaţii verzi învecinate. Impactul scontat al proiectului este acela de a se realiza o serie de lucrări cu privire la amenajarea domeniului public aflat în administrarea Administraţiei Domeniului Public Sector 2, cum ar fi reorganizarea spaţiilor pietonale, modernizarea şi amena­jarea peisagistică a spaţiilor verzi, dotarea spaţiilor publice cu elemente de mobilier urban“, se arăta în anunţul din toamna anului trecut.

În sectorul 6, spaţiile în care funcţionau florăriile, parte din mobilierul stradal, se înlocuiesc în această perioadă cu unele noi, rezultatul unui concurs de soluţii, potrivit primarului Ciprian Ciucu.

„Chioşcurile de flori improvizate din termopan vor fi înlocuite în această primă­vară cu chioşcuri de flori elegante care se potrivesc foarte bine cu amenajările peisa­gistice pe care le realizăm. După ce înlo­cuim chioşcurile de flori, trecem la cele de ziare şi acestea fiind vechi, ruginite şi urâte. Aceste elemente de mobilier stradal sunt rezultatul unui concurs de soluţii realizat de către Ordinul Arhitecţilor din România, la comanda Primăriei Sectorului 6. Sunt estetice, sunt încăpătoare, au 8 mp, res­pectiv 12 mp, sunt mai înguste şi nu mai blochează accesul pe trotuare, vor fi branşate la electricitate. Costurile de execuţie vor fi recuperate de la comercianţii de flori pe perioada a circa zece ani“, scria Ciprian Ciucu pe pagina lui de Facebook la începutul lunii februarie 2024.

În acest moment, treizeci de chioşcuri sunt deja gata, iar în martie ar urma să fie amplasate în spaţiul public. Primarul nu a precizat şi valoarea acestor noi chioşcuri, nici cine sunt furnizorii.

„Am plecat de la necesitatea existenţei unor obiecte de mobilier urban valoroase, care să aibă identitate pentru oraş şi care să ocupe corect şi cât mai puţin spaţiul public. Tema acestei achiziţii publice a fost realizată consultând în mod public comunitatea de flori din sector“, spune Emil Ivănescu, preşedintele filialei din Bucureşti a Ordinului Arhitecţilor din România (OAR).

Alături de spaţii verzi, trotuare sau pavaje, mobilierul stradal este parte componentă din spaţiul public, adică zona urbană pe care o împart cetăţenii unei localităţi. Toate investiţiile în acest sens ar trebui făcute prin concursuri de soluţii publice, spun urbaniştii.

„Prin natura lor, piesele de mobilier urban sunt asimilate construcţiilor dacă amplasarea lor se face prin legare constructivă la sol (fundaţii sau platforme de beton, racorduri la utilităţi urbane, cu excepţia energiei electrice), necesitând emiterea autorizaţiei de construire. Fac parte din categoria mobilier urban: jardiniere, lampadare, bănci, bazine, pavaje decorative, pergole, cabine telefonice şi altele asemenea“, potrivit definiţiei din Legea nr. 50 din 29 iulie 1991, privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii.

Cetăţenii nu sunt totdeauna conştienţi de importanţa obiectelor de mobilier urban, adesea văzându-le ca pe elemente secundare, subliniază Emil Ivănescu de la OAR.

„Nu există nişte direcţii generale şi omogene de limbaj pentru amenajarea spaţiului public, astfel încât să fie o omogenitate a imaginii unui cartier sau a unui sector. Daca undeva crapă o bancă sau un corp de iluminat sau se deteriorează vegetaţia, adesea se înlocuieşte rapid obiectul fără să se ţină seama de estetica acelui spaţiu, de coerenţa imaginii generale, de funcţionalitatea efectivă. Încă nu avem un spaţiu public incluziv“, spune el.

Investiţiile în achiziţia elementelor de mobilier urban sunt adesea subiect de intrigi, în condiţiile în care, în unele sectoare ale Capitalei, primarii decid uneori fără explicaţie să schimbe borduri, bănci sau pavele, ridicând suspiciuni cu privire la legitimitatea contractelor încheiate.

„Mobilierul de calitate este costisitor, deci ar trebui folosit doar acolo unde este cu adevărat necesar. Mobilierul selectat şi plasat corespunzător poate face ca oamenii să iasă în spaţiile în aer liber şi parcuri, de plăcere. Principala provocare este scoaterea lor în aer liber“, se arată pe site-ul Atlas Sport, o companie specializată în realizarea de locuri de joacă şi sport, parte din grupul Atlas, deţinut de Emanuel Toma.

În rândul companiilor de profil, se vede, de câteva luni, un interes ceva mai ridicat pentru achiziţionarea de elemente de mobilier urban de către municipalităţi, mai ales în contextul în care 2024 este an electoral. EVOhoreca este o companie locală, deţinută de Andrei-Alin Truşcă, specializată în furnizarea de soluţii de amenajare şi mobilier, printre altele, şi pentru spaţii publice şi locuri de joacă. Pentru anul 2024, această companie şi-a propus o creştere de 25% a veniturilor faţă de 2023, estimând o dezvoltare importantă a segmentului de mobilier urban şi locuri de joacă. Anul trecut, s-a apropiat de două milioane de euro.

„Ne bazăm pe evoluţia încurajatoare a cererilor pentru locuri de joacă şi mobilier urban, pe care am observat-o încă din ultimul trimestru al anului trecut“, spune Alin Truşcă, fondator şi CEO al grupului EVOhoreca.

El adaugă, de asemenea, că procesul de accesare a contractelor publice pentru furnizarea de mobilier urban nu este unul dificil şi, deşi criteriul dominant în selecţia mobilierului urban de către primării este adesea cel al preţului cel mai mic, există situaţii în care primăriile prioritizează alte aspecte, precum funcţionalitatea, designul şi calitatea.

„Considerăm că anumite spaţii, în special în oraşele medii şi mari, necesită mobilier urban conceput pentru a rezista la trafic intens şi să prezinte un design superior. Această abordare nu doar că îmbunătăţeşte estetica spaţiilor urbane, dar şi asigură durabilitatea şi funcţionalitatea pe termen lung a mobilierului stradal.“