Pagina verde. Ce face Administraţia Apele Române cu bugetul de peste jumătate de milion de lei pentru igienizarea Dâmboviţei?

♦ Reprezentanţii ANAR subliniază că de sistemele de colectare a deşeurilor, de salubrizarea digurilor şi a malurilor şi de prevenirea poluării accidentale sunt responsabile autorităţile administraţiei publice locale.

Responsabilităţile pentru întreţinerea Dâmboviţei se împart între Apele Române şi autorităţile locale atunci când vine vorba de curăţenie. Din bugetul de peste jumătate de milion de lei, se fac doar o parte din operaţiunile necesare.

„Instituţia noastră, respectiv Sistemul de Gospodărire a Apelor Ilfov-Bucureşti, execută anual lucrări specifice de întreţinere a râului Dâmboviţa (16,5 km), conform Programului de Gospo­dărire a Apelor“, au spus reprezentanţii Administraţiei Na­ţionale Apele Române (ANAR) într-un răspuns semnat de directorul Sorin Lucaci.

Astfel, în 2023, echipa de 50 de muncitori alocată spe­cial acestui scop s-a ocupat de întreţinerea luciului de apă, exploa­tarea privind descăr­carea materialului co­lectat pe platformă şi încărcarea în maşini sau tomberoane pentru transport în afara zonei de lucru, „primenirea“ apei din cuva de apă curată şi curăţarea vegetaţiei ierboase – manual şi cu utilaje precum şi cosirea vegetaţiei acvatice.

Reprezentanţii ANAR au subliniat totodată că de sistemele de colectare a deşeurilor, de salubrizarea digurilor şi a malurilor şi de prevenirea poluării accidentale sunt responsabile autorităţile administraţiei publice locale.

Hăţişul birocratic şi multitudinea de entităţi implicate în administrarea Dâmboviţei ţin pe loc orice proiect de dezvoltare pentru râul care traversează Capitala. Cursul râului Dâmboviţa se află în subordinea ANAR (Administraţia Apele Române), potrivit Primăriei Bucureşti, în vreme ce ALPAB (Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti) administrează spaţiile verzi situate de o parte şi de alta a râului Dâmboviţa, cunoscute sub denumirea de Jardiniera Dâmboviţa.

În timp ce autorităţile îşi dispută şi pasează responsabilităţile, potenţialul Dâmboviţei rămâne nevalorificat. Fără a crea mai mult spaţiu lângă râu, suficient pentru a aduce funcţiuni culturale şi de loisir, nu se poate face o schimbare de paradigmă a relaţiei Dâmboviţei cu oraşul, spun specialiştii. Una dintre marile probleme este însă că râul nu este considerat şi tratat ca un ansamblu, ci pe bucăţi, în funcţie de responsabilităţile fiecărei instituţii implicate.