Pagina verde. Dâmboviţa cea de toate zilele. Hăţişul birocratic şi multitudinea de entităţi implicate în administrarea Dâmboviţei ţin pe loc orice proiect de dezvoltare pentru râul care traversează Capitala

♦ În 2022, a fost constituit un grup tehnic pentru regenerarea râului Dâmboviţa, din care fac parte următorii actori: Instituţia Prefectului Municipiului Bucureşti, Instituţia Prefectului Judeţului Ilfov, autorităţile publice locale din municipiul Bucureşti, Chiajna, Popeşti-Leordeni şi Glina, Administraţia Naţională Apele Române, Apa Nova, Metrorex, Ordinului Arhitecţilor din România – Filiala Bucureşti, Asociaţia „Ivan Patzaichin Mila 23“, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Bucureşti (ADIZMB), Departamentul Urbanism şi Mobilitate Urbană, experţi independenţi (urbanişti, arhitecţi, experţi în management hidrotehnic) plus reprezentanţi ai departamentelor de urbanism şi/sau investiţii din sectoarele 6, 5, 4, 3 şi 1 ale municipiului Bucureşti (sectorul 2 nu are teritorii aferente culoarului Dâmboviţei) ♦  Cu toate aceste entităţi implicate, astăzi, lucrurile sunt în continuare la stadiul de discuţii şi dezbateri.

Primăria Capitalei spune că are în plan un proiect pentru amenajarea malurilor Dâmboviţei între Piaţa Unirii şi Parcul Izvor, încercând astfel să valorifice potenţialul pe care râul îl are pentru atragerea locuitorilor şi a turiştilor.

„În cadrul proiectului, vor fi construite platforme pietonale, aşezate în continuarea actualului trotuar, precum şi platforme de belvedere în zona Izvor, va fi restaurat podul pietonal, va fi reconfigurată pista pentru biciclişti şi vor fi amenajate spaţii verzi pentru a deveni un spaţiu public destinat petrecerii timpului liber, un traseu de promenadă urbană“, au transmis reprezentanţii Direcţiei de Presă din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti (PMB), la solicitarea ZF.

Au fost obţinute deja majoritatea avizelor solicitate în certificatul de urbanism pentru implementarea acestui proiect, urmând a fi obţinut şi ultimul aviz de la Apele Române, adaugă ei.

Primăria mai are un proiect şi pentru realizarea unui pod pietonal şi pentru biciclişti peste Dâmboviţa şi peste Splaiul Independenţei, cu o platformă de observaţie şi odihnă, „având ca obiectiv recrearea între cele două maluri ale Dâmboviţei a uneia din cele mai puternice legături din punct de vedere istoric şi al memoriei colective, reprezentată de Podul Mihai Vodă, pod dărâmat în anii '80“. Pe listă se află şi un proiect pentru reabilitarea zonei dintre Centrul Vechi, Piaţa Unirii şi Bulevardul Unirii, printr-un pod pietonal.

Cursul râului Dâmboviţa se află în subordinea ANAR (Administraţia Apele Române), potrivit Primăriei Bucureşti, în vreme ce ALPAB (Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti) administrează spaţiile verzi situate de o parte şi de alta a râului Dâmboviţa, cunoscute sub denumirea de Jardiniera Dâmboviţa, unde va începe acţiuni de plantare în perioada primăvară-toamnă a acestui an.

Reprezentanţii Administraţiei Naţionale Apele Române spun că bugetul alocat pentru igienizarea Dâmboviţei a depăşit anul trecut 500.000 de lei, fiind totuşi mai mic decât în cei patru ani anteriori.

„Pentru ca râul Dâmboviţa să devină popular şi atrăgător pentru promenade este necesară planificarea de noi soluţii de regenerare urbană care vor reconecta oamenii cu cadrul natural şi construit“, adaugă reprezentanţii PMB.

Hăţişul birocratic şi numărul mare de entităţi implicate în administrarea Dâmboviţei bucureştene fac însă extrem de dificilă coordonarea unor planuri şi strategii în acest sens. De exemplu, în 2022, a fost constituit un grup tehnic pentru regenerarea râului Dâmboviţa, din care fac parte următorii actori: Instituţia Prefectului Municipiului Bucureşti, Instituţia Prefectului Judeţul Ilfov, autorităţile publice locale din Municipiul Bucureşti, Chiajna, Popeşti-Leordeni şi Glina, Administraţia Naţională Apele Române, Apa Nova, Metrorex, Ordinului Arhitecţilor din România – Filiala Bucureşti, Asociaţia „Ivan Patzaichin Mila 23“, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Bucureşti (ADIZMB), Departamentul Urbanism şi Mobilitate Urbană, experţi independenţi (urbanişti, arhitecţi, experţi în management hidrotehnic) plus reprezentanţi ai departamentelor de urbanism şi/sau investiţii din sectoarele 6, 5, 4, 3 şi 1 ale municipiului Bucureşti (sectorul 2 nu are teritorii aferente culoarului Dâmboviţei).

„Lunar, în cadrul grupului de lucru s-au discutat atribuţiile pe care instituţiile prezente în acest grup de lucru le au în legătură cu râul Dâmboviţa şi teritoriul adiacent acestuia.“

Pentru că tot acest proiect implică atât de multe entităţi, grupul s-a adresat Ministerului Dezvoltării pentru sprijin, solicitând şi finanţare. Astăzi, lucrurile sunt în continuare la stadiul de discuţii şi dezbateri.

Ziarul Financiar a scris că potenţialul Dâmboviţei nu este suficient valorificat, iar de-o parte şi de alta a Dâmboviţei sunt mai mult şanse să găseşti gunoaie de tot felul decât un petic de iarbă pe care să te aşezi ca să admiri luciul apei. Fără a crea mai mult spaţiu lângă râu, suficient pentru a aduce funcţiuni culturale şi de loisir, nu se poate face o schimbare de paradigmă a relaţiei Dâmboviţei cu oraşul, spun specialiştii. Una dintre marile probleme este însă că râul nu este considerat şi tratat ca un ansamblu, ci pe bucăţi, în funcţie de responsabilităţile fiecărei instituţii implicate.