Pagina verde. Mobilitate pe două roţi: Care sunt ţările din lume cele mai prietenoase cu bicicliştii? Cum stau lucrurile în România? Cele mai bune oraşe din lume pentru biciclişti

♦ În România, care este al doilea cel mai mare producător de biciclete din Uniunea Europeană, după Portugalia şi înainte de Italia, cererea de astfel de mijloace de transport este la mare distanţă de cea din ţări ca Olanda sau Danemarca, acest vehicul fiind văzut mai degrabă ca un mijloc de petrecere a timpului liber, şi nu ca unul de transport zilnic ♦ În România, unul dintre oraşele văzute ca modele din punctul de vedere al infrastructurii dedicate bicicliştilor este Braşov. Acolo există un masterplan finalizat care prioritizează dezvoltarea infrastructurii pentru biciclete până în 2026 ♦ De pistele de biciclete beneficiază, dincolo de cetăţeni în mod direct, şi firmele de curierat sau de livrări care au ales acest vehicul ca mijloc de deplasare în activitatea lor de zi cu zi.

Olanda, Danemarca şi Germania conduc topul ţărilor în care se întâlnesc cele mai mari comunităţi de biciclişti, în condiţiile în care şi infrastructura se dovedeşte a fi conformă cu nevoile locuitorilor. În acelaşi timp, oraşe precum Utrecht (din Olanda), Münster (Germania) şi Antwerp (Belgia) sunt cele mai prietenoase cu bicicliştii, luând în calcul facilităţile care le sunt puse acestora la dispoziţie, potrivit unui studiu publicat de platforma Ground Report.

„Există peste un miliard de biciclete în întreaga lume. În ultimii ani, producţia de biciclete a crescut la peste 100 de milioane anual“, arată sursa citată.

Olanda este recunoscută deja de multă vreme ca fiind ţara cu cel mai mare grad de atractivitate pentru biciclişti, această ţară adjudecându-şi peste 2% din bicicletele existente în toată lumea. În Olanda, circa 27% din toate deplasările au loc pe bicicletă, această modalitate de transport fiind văzută ca una sănătoasă, motiv pentru care autorităţile au investit pentru piste dedicate şi facilităţi specifice.

„În Danemarca, 18% din deplasări se fac cu bicicleta. Distanţa medie parcursă pe bicicletă de o persoană este de 1,6 kilo­metri.“

Potrivit unui studiu realizat de McKinsey Center în iulie 2021, circa 70% dintre respondenţi au declarat că sunt dispuşi să treacă la soluţii de micromobilitate, adică folosind mijloace precum bicicleta, scuterul, skateboardul sau mersul pe jos, în locul automobilelor.

În România, care este al doilea cel mai mare producător de biciclete din Uniunea Europeană, după Portugalia şi înainte de Italia, cererea de astfel de mijloace de transport este la mare distanţă de cea din ţări ca Olanda sau Danemarca, acest vehicul fiind văzut mai degrabă ca un mijloc de petrecere a timpului liber, şi nu ca unul de transport zilnic.

Jucătorii din domeniul transportului şi cei care includ bicicleta în modul lor de a face business spun că autorităţile nu trebuie să aştepte presiunea bicicliştilor pentru a dezvolta reţelele de piste corespun­zătoare, ci trebuie să investească în infra­structura adecvată pentru ca mersul cu bicicleta să devină o activitate şi funcţio­nală, nu doar de agrement. Totuşi, deşi fon­duri există, ce este important este ca pistele să fie amenajate corect, să respecte nevoile celor care le folosesc şi să nu le dea bătăi de cap, pentru a deveni într-adevăr utile.

 

50 mil. euro pentru 80 de kilometri de piste în Braşov

În România, unul dintre oraşele văzute ca modele din punctul de vedere al infrastructurii dedicate bicicliştilor este Braşov. Acolo există un masterplan finalizat care prioritizează dezvoltarea infrastructurii pentru biciclete până în 2026.

„În acel an, ar trebui să atingem obiectivul de a avea acces la o pistă de bicicletă la maximum 250 de metri de fiecare locuinţă“, a spus Allen Coliban, primarul din Braşov, la videoconferinţa „Economia verde. România pe două roţi: Cum se dezvoltă reţelele de piste şi facilităţile pentru biciclişti?“, realizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu Raiffeisen Bank.

În prezent, în Braşov există mai puţin de opt kilometri de piste, majoritatea fiind amplasate pe trotuare, lucru nerecomandat mai ales în ceea ce priveşte interacţiunea bicicliştilor cu pietonii. La finalul imple­men­tării măsurilor dispuse în masterplan însă, Braşovul ar trebui să aibă peste 80 de kilometri de piste pentru biciclete. În acest moment, sunt în lucru proiecte pentru 42 de kilometri.

„Cel mai mare proiect este Calea Verde, care se află la finalul fazei de pro­iectare. Potrivit proiectului, Calea Verde va străbate oraşul şi va crea puncte de conectare pentru viitoarele trasee. Nu dez­voltă doar infrastructură pentru biciclişti, ci şi prioritizează transportul public şi amenajarea de spaţii pentru pietoni.“

Valoarea totală a investiţiilor pentru acest masterplan este de aproape 50 mil. euro, din care aproape jumătate a fost alocată doar pentru proiectul Calea Verde. Sursele de finanţare sunt fondurile europene, fie prin Programul Operaţional Regional, fie prin PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă) şi AFM (Administraţia Fondului pentru Mediu).

„Primele demersuri şi propuneri au venit către administraţie în urmă cu peste zece ani, în ideea de identificare de oportunităţi pentru amenajarea de piste de bicicletă. Am avut un consultant care ne-a ajutat în acest demers, au fost inclusiv arhitecţi care s-au implicat. Am creat un grup de lucru care a adus la aceeaşi masă atât societatea civilă, cât şi experţi şi instituţii avizatoare“, a explicat Allen Coliban.

Allen Coliban, primarul din Braşov: În Braşov, media deplasărilor este de 15 minute, motiv pentru care în dezvoltarea infrastructurii avem şi staţii de bike-sharing.

---

În implementarea masterplanului s-a luat în calcul amenajarea pistelor de 2,5-3 metri lăţime, cu posibilitate de extindere ulterior sau de replicare a lor pe ambele sensuri de mers.

„Tot ce gândim acum este în conformitate cu normele actuale, dar şi cu posibilitatea de a scala şi de a extinde pe viitor. PNRR-ul vine cu nişte impuneri legate de standardele actuale, doar că la nivelul avizării instituţiile fac trimitere la stas-ul din 1991. Lucrurile acestea aduc blocaje care ar putea fi foarte uşor rezolvate cu clarificări de la nivel guverna­mental.“

Allen Coliban a mai spus că infrastructura pentru pistele de biciclete trebuie să prezinte siguranţă şi să ofere timpi reduşi de parcurs pentru a fi cu adevărat o alternativă la automobilul propriu.

„În Braşov, media deplasărilor este de 15 minute, motiv pentru care în dezvoltarea infrastructurii avem şi staţii de bike-sharing.“

Şi în Bucureşti se află în proces de elaborare un masterplan pentru piste de biciclete, de realizarea căruia se ocupă firma F.I.P. Consulting. Radu Andronic, acţionar majoritar la F.I.P. Consulting, spunea recent că firma pe care o reprezintă a transmis beneficiarului – Primăria Bucureşti – o serie de date pentru care aşteaptă avizarea încă din iulie, însă pentru care nu a primit încă un răspuns. Va urma apoi etapa de consultare publică şi va fi întocmit un document strategic care trebuie să fie acceptat de locuitorii oraşului, de la cetăţeni la ONG-uri. Compania are la dispoziţie un an pentru a realiza masterplanul, care ar urma să faciliteze obţinerea de finanţare europeană pentru acestea.

 

Business pe două roţi

De pistele de biciclete beneficiază, dincolo de cetăţeni în mod direct, şi firmele de curierat sau de livrări care au ales acest vehicul ca mijloc de deplasare în activitatea lor de zi cu zi. Un astfel de business este Sinapseria, o soluţie de curierat rapid.

„Foarte mulţi dintre noi am călătorit şi am văzut cum se întâmplă lucrurile în oraşele vest-europene şi ne-am dat seama că de fapt bicicleta îţi aduce mai multă libertate şi îţi oferă şi o bucurie. Din nefericire, în România, majoritatea oraşelor nu oferă oamenilor posibilitatea să meargă fără griji. Pentru noi şi colegii noştri curieri, mersul în trafic nu mai reprezintă un efort atât de mare care să ne sperie, dar pentru un utilizator care ar vrea să meaegă la serviciu sau la şcoală cu bicicleta, faptul că nu există o infrastructură îl descurajează“, a spus Cristian Ionescu, acţionar la Sinapseria, în cadrul aceleiaşi videoconferinţe ZF.

Cristian Ionescu, acţionar Sinapseria şi Drop: Visul nostru este să ajungem la niveluri comparabile cu firme de profil din Olanda,
Franţa, Germania, UK şi alte ţări dezvoltate şi să arătăm că, folosind bicicleta, poţi influenţa în bine comunitatea din care faci parte.

---

El spune că un lucru bun este îmbunătăţirea vizibilă din atitudinea şoferilor faţă de biciclişti, fapt datorat numărului tot mai mari de utilizatori de biciclete.

„Infrastructura este însă foarte limitată în marile oraşe din ţară, iar acolo unde există benzi, mai mult încurcă şi pun în pericol atât bicicliştii, cât şi pietonii, pentru că s-au dezvoltat piste pe trotuare. Se fac totuşi progrese în oraşele care au administraţii un pic mai deschise către astfel de proiecte – în Braşov, Cluj-Napoca, Timişoara.“

Cristian Ionescu mai spune că, din punctul de vedere al businessului de care se ocupă, vede deschidere din partea clienţilor pentru acest mod de a face curierat, potrivit în special pentru oraşele aglomerate şi unde este nevoie de o eficienţă mai mare.

 

Forţe la unison

Sinapseria a fuzionat, în urmă cu doi ani, cu alte două firme – EastRide din Cluj-Napoca şi Ciclocurier din Timişoara, iar rezultatul a constat în apariţia unui business nou, Drop – Sustainable Urban Logistics, firmă de curierat care livrează folosind biciclete, e-bikes, cargobiciclete şi e-scutere. Fiecare dintre cele trei firme a pornit prin a face livrări pe bicicletă în oraşele mari, precum Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara, şi apoi s-a extins către celelalte oraşe din portofoliu – Oradea, Braşov, Târgu Mureş, Ploieşti, Deva, Arad.

Drop are şase asociaţi, dintre care cinci sunt fondatorii, iar al şaselea este un angel investor. Investiţiile au fost constante pe parcursul anilor în fiecare dintre proiectele locale. Doar în proiectul Drop, din 2021 până în prezent, au fost investiţi peste 150.000 de euro.

„În 2021, am realizat o cifră de afaceri de 5,1 milioane de lei. Anul 2022 a fost unul mai bun per total, cifra de afaceri crescând până la 6,2 milioane de lei, iar anul acesta va fi încheiat cu o cifră de afaceri similară cu cea din 2022, conform previziunilor noastre, şi va fi primul an în care vom inregistra profit.“

Cea mai mare parte din businessul Drop în acest moment este axată pe segmentul livrărilor de mâncare. Obiectivul următor este echilibrarea balanţei între „food-delivery“ (livrări de mâncare) şi „parcel-delivery“ (livrări de colete mici şi plicuri). Pentru acest obiectiv, echipa Drop are în plan extinderea flotei de cargobiciclete din fiecare oraş, astfel încât să poată transporta cât mai multe pachete în intervale foarte scurte de timp.

„Prestăm servicii pentru companii din diferite industrii, precum e-commerce, HoReCa, bănci, juridic, tehnică dentară, optică medicală şi altele. În acelaşi timp, avem şi serviciile dedicate industriei de Quick-Commerce, unde avem parteneriate cu toate platformele mari de delivery prezente în România (Glovo, Tazz, Bolt Food), dar şi pentru jucători din piaţa clasică de curierat, precum DHL, FAN Courier sau Cargus.“

Businessul Drop este împărtit în două divizii: Direct Delivery şi Rider Supply Management. În divizia de livrări directe (Direct Delivery), compania deserveşte clienţii care au contract direct cu ei, focusul fiind pe livrări în aceeaşi zi. În divizia de „rider supply management“, echipa Drop se ocupă de recrutare, training şi gestionarea activităţii curierilor care sunt integraţi în sistemele partenerilor.

Cea mai mare parte din businessul Drop în acest moment este axată pe segmentul livrărilor de mâncare.

„Preţurile variază foarte mult de la un tip de serviciu la altul, precum şi de la un client la altul. Dacă vorbim despre serviciul de livrare în aceeaşi zi, preţurile variază între 15 şi 25 de lei/livrare, în funcţie de tipologia pachetelor şi de volumul lunar pe care îl primim de la un anumit client, în timp ce tarifele pentru livrări a doua zi pot coborî şi până la 7 lei/livrare dacă se ating anumite praguri de expediţii lunare“, spune Cristian Ionescu.

El spune că ideea de business este în sine o modalitate de a arăta că bicicleta este nu doar o modalitate de agrement, ci chiar un mijloc de deplasare.

„Am simţit că, pe lângă partea de business, contribuim în societate prin faptul că folosim bicicletele şi că încercăm să popularizăm utilizarea lor pentru mai multe activităţi decât plimbările ocazionale în parc. Visul nostru este să ajungem la niveluri comparabile cu firme de profil din Olanda, Franţa, Germania, UK şi alte ţări dezvoltate şi să arătăm că, folosind bicicleta, poţi influenţa în bine comunitatea din care faci parte.“