Pagina verde. Poluare -> Boli respiratorii -> Decese. Există o relaţie de cauzalitate? „Nivelul principalilor poluanţi atmosferici rămâne peste cel prevăzut de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în special în Europa Centrală şi de Est“

♦ Potrivit unei hărţi interactive realizate de IQAir cu privire la concentraţiile de PM 2,5 în 2022 pe oraşe, Bucureştiul se află pe locul 1.355 din 7.323 de oraşe analizate din toată lumea ♦ PM 2,5 este un poluant care provine, de regulă, din arderea combustibililor fosili, iar unele particule de dimensiuni extrem de mici pot trece prin plămâni şi pot ajunge chiar în sânge, afectând ulterior organele.

Bolile respiratorii sunt unul dintre cele mai frecvente şi mai dureroase efecte ale poluării aerului, o stare de fapt ale cărei victime îi sunt din ce în ce mai mulţi cetăţeni ai lumii. În România, deşi numărul cazurilor noi de îmbolnăvire prin afecţiuni ale aparatului respirator este mai mic decât în urmă cu cinci ani, evoluţia acestui indicator este fluctuantă, astfel că în 2022 s-au înregistrat cu 10% mai multe astfel de cazuri faţă de anul precedent, potrivit datelor Centrului Naţional de Statistică în Sănătate Publică, furnizate de reprezentanţii Institutului Naţional de Sănătăte Publică prin Ministerul Sănătăţii.

Există o relaţie de cauzalitate între nivelul ridicat de poluare şi numărul de pacienţi care se prezintă la medic cu afecţiuni asociate poluării?

„Această afirmaţie se poate face doar punctual, cu referire la un anumit poluant din aerul atmosferic, atunci când există determinări obiective într-un anumit areal şi urmărirea indicatorilor de sănătate care pot fi influenţaţi de acea categorie de poluant“, au transmis reprezentanţii Ministe­rului Sănătăţii la solicitarea ZF.

Referitor la poluarea aerului atmosferic, adaugă ei, în funcţie de natura poluantului existent, pot fi influenţate mai multe patologii.

„Poluanţii din aerul atmosferic, după mecanismul de acţiune, pot fi clasificaţi în: iritanţi, asfixianţi, fibrozanţi, toxici şi cancerigeni. În funcţie de mecanismul de acţiune şi patologia care o pot declanşa/ potenţa, simptomatologia poate fi diferită. În egală măsură, simptomatologia diferă în funcţie de organul/ sistemul asupra căruia acţionează, natura chimică/ biologică/ fizică a poluantului, concentraţia şi timpul de acţiune (expunere cronică/ expunere acută).“

Potrivit evaluărilor Agenţiei Europene de Mediu (AEM) privind calitatea aerului, citate de Ministerul Sănătăţii, poluarea aerului provoacă anual peste 1.200 de decese premature în Europa la persoanele cu vârsta sub 18 ani şi măreşte semnificativ riscul de îmbolnăvire mai târziu în viaţă. Este nevoie de mai multe eforturi pentru a proteja sănătatea copiilor şi a adoles­cenţilor de efectele negative ale poluării aerului.

„În ciuda îmbunătăţirilor din ultimii ani, nivelul principalilor poluanţi atmosfe­rici din multe ţări europene rămâne peste cel din ghidul privind sănătatea al Orga­nizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în special în Europa Centrală şi de Est. În Planul de acţiune privind reducerea la zero a poluării din cadrul Pactului verde european, Comisia Europeană a stabilit ca obiectiv pentru anul 2030 reducerea numărului de decese premature cauzate de PM 2,5 (un poluant atmosferic important) cu cel puţin 55% faţă de nivelurile din 2005.“

PM 2,5 este un poluant care provine, de regulă, din arderea combustibililor fosili, iar unele particule de dimensiuni extrem de mici pot trece prin plămâni şi pot ajunge chiar în sânge, afectând ulterior organele. Traficul, activităţile industriale şi modalităţile de încălzire sunt principalale surse pentru PM 2,5.

Acesta este unul dintre poluanţii cei mai nocivi pentru sănătatea umană, expunerea la el fiind o cauză principală a accidentului vascular cerebral, a cancerului şi a bolilor respiratorii. Un raport elaborat în 2022 de IQAir, o companie elveţiană care studiază şi creează soluţii pentru calitatea aerului, arată că România se situează pe locul zece în Europa şi pe locul 60 în lume din punctul de vedere al prezenţei acestui poluant în atmosferă.

Potrivit unei hărţi interactive realizate tot de IQAir cu privire la concentraţiile de PM 2,5 în 2022 pe oraşe, Bucureştiul se află pe locul 1.355 din 7.323 de oraşe analizate din toată lumea.

„În România, domeniul Calităţii Aerului este reglementat prin Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, cu modificările şi completările ulterioare, act normativ care transpune Directiva 2008/50/CE privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa. Autoritatea naţională centrală responsabilă cu implementarea, reglementarea şi monitorizarea legislaţiei mai sus-menţionate este Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor. Acesta, prin Reţeaua de Monitorizare a Calităţii Aerului, pune la dispoziţie toate informaţiile privind calitatea aerului, iar activităţile cu impact asupra mediului sunt sancţionate contravenţional conform legislaţiei în vigoare prin Garda Naţională de Mediu“, mai spun reprezentanţii Ministerului Sănătăţii, care mai completează că, dacă Uniunea Europeană va depune eforturi pentru îmbunătăţirea legislaţiei şi a cadrului de reglementare în domeniul calităţii aerului atmosferic, iar informarea şi educarea populaţiei se vor face temeinic, „în viitor, numărul de afecţiuni care pot fi asociate cu poluarea aerului atmosferic va fi în scădere“.

Sursa: captură IQAir.com

Conform unei statistici realizate de worldpopulationreview.com, bolile respiratorii se numără printre principalele cauze ale mortalităţii în România, ţară care ocupă locul opt în lume la rata mortalităţii, cu 13 decese la mia de locuitori.

În Bucureşti, transportul, încălzirea locuinţelor şi managementul deşeurilor sunt activităţile cele mai poluatoare la nivel de oraş, arată datele din raportul AerLive pentru anul 2023.

Autovehiculele personale sunt responsabile pentru 60,7% din totalul de emisii de CO2 provenite din transportul rutier european, iar în prezent, în Europa, fiecare maşină personală transportă în medie 1,7 persoane, ceea ce înseamnă că cele mai multe maşini din UE circulă cu un singur pasager, fapt care contribuie la aglomeraţia din trafic şi, în consecinţă, la gradul ridicat de poluare.

„Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în fiecare an 7 milioane de oameni mor ca urmare a poluării aerului. Poluarea aerului creşte semnificativ riscul de a dezvolta unele patologii cronice sau acute, pornind de la afecţiunile pulmonare, mergând până la cele cardiace sau oncologice. Dincolo de efectele resimţite imediat asupra sănătăţii, poluarea aerului creşte necesitatea unor tratamente cauzate de aceste patologii, odată cu ele creşte numărul de spitalizări, creşte mortalitatea prematură, scade calitatea vieţii“, arată raportul amintit.

Efectele poluării sunt modulate de reacţia individuală a persoanei expuse, de tipul substanţei poluante, de perioada de expunere sau de bolile preexistente asociate. Cei mai vulnerabili în faţa poluării sunt copiii, ei având de zece ori mai multe şanse decât un adult să fie afectaţi de poluare.

Poluarea aerului este contaminarea mediului interior sau exterior cu orice agent chimic, fizic sau biologic care schimbă caracteristicile naturale ale atmosferei. Dispozitivele de ardere de uz casnic, autovehiculele, instalaţiile industriale şi incendiile forestiere sunt surse comune de poluare a aerului.

AerLive este unul dintre proiectele majore ale ONG-ului Ecopolis, fiind vorba de o platformă care a descoperit fenomenul de ardere a deşeurilor din jurul Bucureştiului. Prin astfel de studii, Ecopolis arată că cetăţenii sunt expuşi aproape zilnic poluării agresive sub diferite forme. Arderile de gunoaie, traficul intens şi praful de pe şantiere sunt doar trei dintre principalele cauze care fac uneori ca aerul să fie de-a dreptul irespirabil în oraş şi chiar şi în case.

 

Est versus Vest

O investigaţie realizată de publicaţia britanică The Guardian şi publicată în toamna anului 2023 arată că 98% din populaţia Europei respiră un aer puternic poluat, fapt care ar putea fi cauza a 400.000 de decese anual. Aproape două treimi dintre europeni locuiesc în zone în care poluarea cu PM 2,5 depăşeşte de peste două ori limitele maxime prevăzute de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Cea mai afectată este Macedonia de Nord. Urmărind harta desenată de The Guardian pe baza datelor furnizate de experţi în poluare, se observă că România nu este prea departe, fiind apropiată de Macedonia şi din punct de vedere geografic. În general, Europa de Est stă mult mai prost decât ţările vestice, arată investigaţia.

SURSA: Harta interactivă realizată de The Guardian