Pagina verde. Thomas Moldovan, Agenţia Naţională pentru Sport: „Acolo unde există piste de biciclete, putem vorbi şi de reducerea poluării. Dacă sunt piste, vor fi şi biciclişti“

♦ Potrivit datelor Agenţiei pentru Sport, în oraşele mari din România, maximum 2% din populaţie folosesc bicicleta ♦ În Bucureşti există 32,5 kilometri de piste de biciclete, o mare parte dintre ei fiind însă impracticabili sau neîntreţinuţi.

Infrastructura sportivă din România are nevoie de îmbunătăţiri masive, pentru a încuraja nu doar performanţa, ci şi exerciţiul activităţii fizice.

„Trebuie să ne concentrăm pe acele facilităţi sportive pe care le avem deja şi care trebuie reintroduse în circuitul sportiv. Avem foarte multe infrastructuri sportive ajunse în paragină. Acestea tre­buie mai întâi reabilitate şi apoi reintroduse în cir­cuitul sportiv. Majori­tatea sălilor de sport, cele polivalente, de exemplu, nu au aer condiţionat. Ar tre­bui aduse la stan­dardele actuale şi apoi ar trebui să ne concentrăm pe construirea altora“, a spus Thomas Moldovan, vicepreşe­din­tele Agenţiei Naţionale pentru Sport, la videoconferinţa Economia verde „România pe două roţi. Cum se dezvoltă reţelele de piste şi facilităţile pentru biciclişti?“, realizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu Raiffeisen Bank.

Pentru ca noile facilităţi sportive să poată găzdui evenimente majore, este nevoie să fie omologate pentru competiţii internaţionale, iar propunerea lui Thomas Moldovan este ca Agenţia Naţională pentru Sport să fie implicată în avizarea acelor spaţii care se construiesc prin Compania Naţională de Investiţii.

„Noi gestionăm toate politicile de sport, federaţiile sportive. Avem în subordine cluburile sportive care aparţin de Agenţia Naţională pentru Sport, direcţiile judeţene de sport şi tineret. Toate finanţările către federaţiile sportive către Comitetul Olimpic şi Sportiv Român se fac prin Agenţia Naţională pentru Sport.“

Vicepreşedintele instituţiei este de părere că rolul agenţiei ar trebui amplificat şi în direcţia construirii infrastructurii pentru sport.

„Este foarte important pentru încurajarea tinerilor şi adolescenţilor să practice sport. Pistele de biciclete, de exemplu, pot încuraja inclusiv partea competiţională, partea sportivă a ciclismului, dar nu numai. Trebuie să avem în vedere şi conexiunile acestor piste cu şcoala. Din nefericire, la noi se practică ciclismul de agrement, şi nu neapărat cel care să ne fie de folos, precum deplasările către locul de muncă sau către şcoală.“

Potrivit datelor Agenţiei pentru Sport, în oraşele mari din România, maximum 2% din populaţie folosesc bicicleta.

„Acest procent trebuie crescut. Sunt ţări în care acest procent este mult mai mare şi faptul că apar piste noi sigur va duce şi la o creştere a numărului de biciclişti. Pentru a creşte numărul de biciclişti, mai întâi trebuie crescut foarte mult numărul de kilometri de piste de bicicletă în mediul urban. Acolo unde apar piste de biciclete, vor apărea şi bicicliştii.“

Pentru partea de agrement, trebuie realizate conexiuni între mediul urban şi cel rural şi construite piste de biciclete în zone precum Via Transilvanica, o rută care se poate parcurge şi cu bicicleta, şi pe jos.

În Bucureşti, există 32,5 kilometri de piste de biciclete, o mare parte dintre ei fiind însă impracticabili sau neîntreţinuţi.

„Cea mai cunoscută pistă din Bucureşti este cea de pe Calea Victoriei. Există un plan pentru următoarele 12 luni, cu termen de finalizare în 2024, pentru întocmirea unui masterplan pentru piste de biciclete în Bucureşti. Acesta urmează să identifice traseele optime în aşa fel încât să se poată construi, iar aceste piste să fie atât practicabile, cât şi utile. Acolo unde există piste de biciclete, putem vorbi şi de reducerea poluării.“

Braşov şi Cluj-Napoca sunt, potrivit lui Thomas Moldovan, două oraşe care s-au dezvoltat foarte mult din punctul de vedere al infrastructurii pentru biciclete – atât în ceea ce priveşte pistele, cât şi în ceea ce priveşte parcările pentru aceste vehicule.

„La Cluj-Napoca sunt cinci noi spaţii care ajung la 730 de locuri de parcare de biciclete. Braşov are trei noi parcări de biciclete. Şi Timişoara s-a dezvoltat destul de mult din acest punct de vedere.“

Vicepreşedintele Agenţiei Naţionale pentru Sport a mai spus că existeăproiecte în derulare şi în alte zone ale ţării pentru a îmbunătăţi infrastructura velo. Un astfel de demers este în Moldova, un altul în zona Harghita-Covasna, iar încă unul în Delta Dunării, care ar urma să poată fi astfel parcursă, acolo unde este posibil, pe bicicletă.