Reportaj. Pagina verde. Grădina Botanică din Bucureşti caută să renască, dar cu paşi mici. „Este un proces de durată, mai ales când nu avem banii necesari sau când aceştia sunt extrem de puţini faţă de nevoi“

♦ „Pentru Sera Veche costurile se ridică la peste 2 mil. euro. Ne-am bucura dacă am putea obţine aceşti bani cât mai curând. Până atunci, realizăm reparaţii astfel încât să menţinem această seră funcţională“, a spus, la solicitarea ZF, prof. univ. dr. Paulina Anastasiu, de la Facultatea de biologie şi directorul Grădinii Botanice „Dimitrie Brândză“, aflată în administrarea Universităţii din Bucureşti ♦ Din 2017 încoace, peste 150.000 de vizitatori au ajuns în fiecare an la grădina botanică din Capitală, aceştia fiind doar cei plătitori de bilete ♦ O problemă este însă faptul că numărul de angajaţi de care dispune grădina botanică este mic, sunt doar zece oameni pentru 17,5 hectare.

La doi paşi de gălăgia din traficul neconte­nit de pe bulevardul Iuliu Maniu, răco­roasă, verde şi primitoare, îşi aşteaptă vizitatorii Grădina Botanică din Bucureşti. În medie, peste 150.000 de oa­meni plătesc în fiecare an bilet pentru a se bucura de o escapadă în spaţiu verde fără a ieşi din oraş, iar anul acesta se pregăteşte să depăşească un nou record, doar în primele opt luni din 2023 fiind înre­gistrate mai multe plăţi de bi­lete decât în oricare din anii ante­riori.

Deşi se văd unele progrese, vizitatorii nu-şi pot întoarce privi­rea de la unele clădiri care aproape stau să se dărâme, Sera Veche fiind relevantă în acest sens. Alteori, trotuarul este cel care le dă bătăi de cap, fisurat până la refuz, punându-le parcă piedică părinţilor veniţi să-şi plimbe copiii în cărucioare sau cu bicicletele.

„Arată bine, dar uite clădirea aia! Ar merge făcut ceva fru­mos...“, constata cu regret un vizi­tator ajuns la Grădina Botanică într-o după-amiază de sâmbătă toridă, la început de septembrie.

Viaţa agitată între betoanele oraşului îi aduce pe mulţi bucureşteni aici, pentru o sesiune de deconectare.

„Clădirile aflate în stare de degradare sunt în atenţia noastră şi imediat ce vom găsi surse de finanţare, le vom reabilita. Proba­bil vă referiţi la Sera Veche. Celelalte au fost reabilitate începând cu 2008. Pentru Sera Veche costurile se ridică la peste 2 milioane de euro. Ne-am bucura dacă am putea obţine aceşti bani cât mai curând. Până atunci, realizăm reparaţii astfel încât să menţinem această seră funcţio­nală“, a spus, la solicitarea ZF, prof. univ. dr. Paulina Anastasiu, de la Facultatea de biologie şi directoarea Grădinii Botanice „Dimitrie Brândză“, aflată în administrarea Universităţii din Bucureşti.

Un bilet de intrare care permite accesul în spaţiile libere din incinta grădinii botanice costă 10 lei în perioada 16 martie-15 octombrie şi 5 lei în perioada 16 octombrie-15 martie. Preţurile reduse sunt de 5 lei, respectiv 2 lei. Încasările vin din biletele vândute, dar şi din taxele de fotografiat sau de utilizare a unor spaţii pentru evenimente.

În 2022, de pildă, la Grădina Botanică s-au filmat unele sec­venţe din serialul Wednesday, deve­nit extrem de popular pe Netflix, iar după difuzarea lui, spunea recent directoarea grădinii botanice, mulţi oameni au venit să viziteze sera şi pădurea din apropiere.

„Grădina Botanică «Dimitrie Brândză» aparţine Universităţii din Bucureşti şi, ca toate grădinile botanice universitare, nu se bucură de finanţare directă de la bugetul de stat.“

„Investiţiile din ultimii 10-13 ani s-au făcut după cum urmează: din venituri proprii ale Universităţii din Bucureşti, din sponsorizări Alpha Bank, din proiect finanţat de Fondul Elveţian de Contrapartidă (2011-2014), din proiecte de tip FDI finanţate de CNFIS (cu sume între 300.000 şi 600.000 lei, cu o singură excepţie, în 2016 am primit 1 milion de lei), din fonduri europene (POR - 2019-2023).“

Din 2017 încoace, peste 150.000 de vizitatori au ajuns în fiecare an la grădina botanică din Capitală, aceştia fiind doar cei plătitori de bilete. Lor li se adaugă persoanele care beneficiazăde gratuitate: copiii cu vârsta mai mică de şapte ani, copiii din centre sociale, persoanele cu dizabilităţi instituţionalizate sau nu, inclusiv însoţitorii acestora, elevii care participă la evenimente co-organizate de Grădina Botanică, studenţi ai Universităţii din Bucureşti şi alţi studenţi care solicită gratuitate pentru organizarea unor evenimente.

 

Weekenduri la grădina botanică

Locul este în general plin, iar la asta a contribuit şi o serie de evenimente începute în 2021 de Silvia Floareş, o antreprenoare cu mai multe iniţiative în vederea susţinerii antreprenorilor locali. La Grădina Botanică, ea a organizat în verile din 2021 şi 2022 Weekend Sessions, o serie de evenimente tip picnic, cu concerte, ateliere, activităţi în aer liber şi opţiuni de cumpărături de la afaceri autohtone. Pentru a avea acces în arealul de desfăşurare a evenimentelor, participanţii plătesc şi accesul în Grădina Botanică.

„Am investit doi ani în eforturi intense de organizare şi promovare, transformând Grădina Botanică într-un loc deschis pentru evenimente şi atrăgând interesul pentru alte oportunităţi similare. Astfel, în cel de-al treilea an al proiectului Weekend Sessions, în 2023, am lansat un nou format care a fost complet nou pentru viaţa culturală din Bucureşti. Ne-am concentrat pe promovarea socializării culturale şi pe descoperirea celor mai frumoase muzee şi grădini din oraş alături de prieteni, în weekend, timp de câteva ore“, spune Silvia Floareş.

Pentru evenimentele Weekend Sessions, a fost alocată o zonă special dedicată socializării, amplasată în apropierea serelor, cunoscută sub numele de „zona de picnic“.

Pentru evenimentele Weekend Sessions a fost alocată o zonă special dedicată socializării, amplasată în apropierea serelor, cunoscută sub numele de „zona de picnic“.

„În primul an de Weekend Sessions, am organizat 14 zile de evenimente, în timp ce în 2022 acest număr a crescut la 23 de zile. Cu toate acestea, nu doar evenimentele în sine au avut importanţă, ci şi eforturile constante de comunicare pentru promovarea acestui spaţiu. Fiecare invitat şi artist care a participat a contribuit la promovarea acestui loc şi am împrietenit această grădină cu oameni care nu o mai vizitaseră.“

Anul acesta, evenimentele Weekend Sessions s-au mutat în alte locuri, dar Silvia Floareş speră să revină la Grădina Botanică în 2024.

„În orice capitală europeană, grădinile botanice sunt reper şi centru de atracţie. Îmbunătăţirea iluminatului, a aleilor, eliminarea pierderilor de apă, toaletarea arborilor istorici le-aş considera o prioritate în acţiunile ce ar trebui întreprinse. De asemenea, echipele acestor spaţii sunt subdimensionate pentru nevoile administrative, de investiţii, dezvoltare şi alte aspiraţii în afara bugetelor. Cu toate acestea, acţiunea este cel mai bun pas şi dacă se doreşte apropierea de un public larg care să le fie aproape permanent este nevoie de activităţi constante cu liant de socializare pentru a se lega o conexiune pe termen mai lung, nu doar o vizită de 15-30 de minute în care observi mai degrabă ce lipseşte decât toate lucrurile bune care se fac.“

 

Cu paşi mici

Grădina Botanică a trecut, în ultimii ani, printr-o serie de îmbunătăţiri, fără ca lucrurile să fie însă complet finalizate.

„Au fost reabilitate o serie de alei (nu şi cele pe sub care trec conducte de apă sau canalizare), arcadele din zona Rosarium, au fost realizate lucrări de hidroizolaţie şi s-au refăcut trotuare la clădirea herbarului, s-au făcut reparaţii la Serele Vechi, s-au înlocuit jgheaburi şi burlane la Muzeul Botanic, s-au refăcut trotuare tasate în jurul muzeului, s-a înlocuit mobilierul de grădină, s-a reabilitat toaleta publică“, explică Paulina Anastasiu.

Trotuarul este cel care le dă bătăi de cap vizitatorilor, fisurat până la refuz, punându-le parcă piedică părinţilor veniţi să-şi plimbe copiii în cărucioare sau cu bicicletele.

Cel mai important proiect însă a fost, în ultimii cinci ani, cel de reabilitare a clădirii administrative care acum are şi săli disponibile pentru seminarele şi cursurile studenţilor. Reabilitarea s-a realizat printr-un proiect de tip POR/ Regio şi s-a încheiat în aprilie 2023.

O problemă este însă faptul că numărul de angajaţi de care dispune grădina botanică este mic, sunt doar zece oameni pentru 17,5 hectare, după cum preciza recent Paulina Anastasiu. Interesul pentru a munci într-un asemenea loc ñ de altfel, o oază de verdeaţă atât de mult dorită de orăşeni ñ este tot mai mic. Administraţia grădinii botanice încearcă însă să facă progrese cu resursele actuale.

„Este în curs de reabilitare pavilionul Palmariu al Serei de expoziţii (înlocuire geamuri, vopsire schelet metalic, reabilitare toalete şi vestiare, intrare principală în sere). Lucrarea este finanţată prin Fondul de Dezvoltare Instituţională (FDI) de către CNFIS. În cursul lunilor următoare, imediat ce se va semna contractul cu firma care a câştigat licitaţia, va începe o lucrare amplă de reabilitare a întregului sistem de alimentare cu apă şi a reţelei de canalizare. Lucrările se vor derula pe circa trei ani.“

Dincolo de loc de recreere pentru bucureşteni sau pentru turiştii din afara Capitalei, grădina botanică asigură baza materială pentru instruirea studenţilor Universităţii din Bucureşti, dar şi a altor studenţi din Capitală sau din ţară, în special de la universităţi care au facultăţi de biologie, horticultură, ştiinţa mediului, protecţia naturii.

„Elevilor, şi nu numai, le asigurăm vizite ghidate, dar şi o serie de activităţi în cadrul programului Micul Botanist. Anul acesta ne-am implicat, de asemenea, în derularea programului Săptămâna Verde. Evident, vizitatorii noştri au ocazia să cunoască o serie de plante precum cele ornamentale, cele din flora ţării noastre, cele din zona meditereaneană sau din alte zone ale lumii, mai ales dacă luăm în considerare şi serele.“

Aşteptările vizitatorilor sunt însă diverse. Unii vor sălbăticie şi adoră colţurile din grădină în care pot găsi aşa ceva. Alţii au aşteptarea de a găsi aici peluze cu iarbă de gazon, tunse la milimetru.

„Cei din urmă vor fi evident dezamăgiţi dacă merg mai departe de sectorul decorativ. De ce? Pentru că nu acesta este rostul unei grădini botanice, de a oferi nişte peluze tunse şi nişte ronduri cu flori viu colorate. Suntem aici pentru a încuraja biodiversitatea, pentru a o cerceta şi a o face cunoscută, pentru a învăţa şi a-i învăţa pe alţii cum să o protejeze.“

Paulina Anastasiu, directoarea Grădinii Botanice, spune că acolo se urmăreşte alinierea la standardele grădinilor botanice europene şi globale.

„Sigur, avem în vedere îmbunătăţirea infrastructurii de vizitare, în mod special a aleilor. Imediat ce vom reabilita sistemul de alimentare cu apă, vom trece la alei. Este un proces însă de durată, mai ales când nu avem banii necesari sau când aceştia sunt extrem de puţini faţă de nevoi.“

 

Ce poţi face în grădina botanică din Bucureşti?

Imediat după intrarea în grădină, în Muzeul Botanic vizitatorii pot afla curiozităţi din lumea plantelor. Sunt peste 4.000 de specii de plante care pot fi văzute de-a lungul anului.

„În ultima vreme, încurajăm şi cunoaşterea florei locale pentru că aceasta este la fel de interesantă, dar rămâne adesea necunoscută, cei mai mulţi vizitatori fiind mai degrabă preocupaţi de ceea ce este exotic. Cei mici, în mod special, au la dispoziţie Grădina Bunicii, unde pot vedea cum cresc legumele. Cei mari sunt adesea interesaţi de plantele uitate (Grădina Istorică) sau plantele medicinale (Plante utile).“

La solicitarea vizitatorilor, în incinta grădinii s-a deschis şi o zonă pentru activităţi recreative, numită „zona de picnic“, unde copiii se pot juca liber pe o suprafaţă de circa un hectar, cu pajişte şi pădure.