Energie de la A la Z. Dilema eficienţei energetice sau ce mai scoţi din priză când ai oricum cel mai scăzut consum din Europa. Pontul 1: înlocuirea electrocasnicelor cu unele mai eficiente poate scădea consumul cu aproape 50%

♦ Când vine vorba despre eficienţa energetică, România este ca o ghicitoare, pentru că a vorbi despre reducerea consumului de energie într-o ţară în care oricum consumul per capita este cel mai mic din Europa pare un paradox ♦ Dar dacă aceste date sunt cumulate cu faptul că şi în aceste condiţii achitarea facturii este o problemă pentru o tremie dintre români, atunci discuţia despre eficienţă energetică este relevantă ♦ Acesta este şi subiectul unui nou material din seria Energie de la A la Z, campanie editorială ZF susţinută de PPC (PUBLIC POWER CORPORATION).

Cu un consum de numai 2,7 MWh pe cap de locuitor la nivelul a­nului 2020, România este ul­ti­ma ţară la nivel european în ceea ce priveşte consumul de e­nergie. Chiar şi Ucraina avea la nivelul anu­lui 2020 un consum de energie mai mare, de circa 2,8 MWh per capita, după cum arată da­tele publicate de Agenţia Internaţională pen­tru Energie. Germanii consumau 6,4 MWh pe locuitor, Norvegia avea un consum de 23,3 MWh pe cap de locuitor în 2020, iar li­derul absolut al consumului de energie pe cap de locuitor este Islanda, cu un nivel im­po­sibil de egalat, de 51 MWh pe persoană. Mai departe, ceea ce este destul de intere­sant este că nici raportat la 1990 consumul de energie al România nu a suferit mari mo­dificări, în ciuda unor suişuri şi coborâşuri, ultima fiind generată chiar de creşterea pre­ţurilor la energie de anul trecut, lucru care a determinat o scădere a cererii pe segmentul casnic de circa 5%, arată datele anuale ale Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

Paradoxul este că pentru mulţi români, chiar şi acest consum mic de energie este o povară financiară. Spre exemplu, trei din zece gospodării (33,3%) au ajuns în sărăcie energetică după ce au cheltuit peste 10% din venituri doar pentru plata facturilor la energie, în 2020, conform celor mai recente date statistice oficiale disponibile, procent în creştere faţă de anul precedent (27,4%). Totodată, aproape două din zece gospo­dării (19%) suferă de ceea ce se numeşte „sărăcie energetică ascunsă“, reducându-şi mult consumul din cauza veniturilor mici, faţă de 16% în anul anterior, conform unei analize a Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE). Temperaturile extre­me de anul acesta au mai evidenţiat un fenomen.

„Sărăcia energetică nu mai înseamnă doar imposibilitatea de a asigura o tempe­ratură confortabilă în locuinţă în timpul iernii, ci şi în timpul verii. Valurile de căldu­ră tot mai intense şi mai frecvente, pe fon­dul schimbărilor climatice, pot amplifica sără­cia energetică de vară, adică imposibili­ta­tea unor consumatori de a-şi răci în mod optim locuinţa. Categoriile cele mai vulne­rabile sunt bătrânii, copiii, în general per­soa­nele cu venituri mici care trăiesc în locu­inţe cu un grad redus de eficienţă energe­tică, care devin adevărate «cuptoare» sub impactul temperaturilor caniculare“, au spus recent reprezentanţii ORSE.

Astfel, măsurile de eficienţă energetică devin obligatorii pentru consumatorii ro­mâni, fiind mai multe „trucuri“ care pot avea impact direct în factură fără a echivala cu o reducere a confortului. Exemplele de mai jos sunt valabile pentru o gospodărie cu un grad mediu de dotare. Potrivit site-ului Enel.ro, măsura care dă rezultele cele mai bune privind economiile la energie este trecerea către electrocasnice eficiente din punct de vedere energetic. Făcând acest lucru, se pot realiza economii medii de până la 50% în volumele de energie consu­mate. Odată făcut acest pas, mai sunt şi alte mici trucuri. Setarea temperaturii corecte la frigider, de exemplu, poate duce economii la factura de energie. ”Temperatura ideală din frigider este de 6 grade Celsius, iar în congelator, -18 grade Celsius”, se mai arată pe site-ul Enel.ro. Maşina de spălat rufe este un alt mare consumator de energie într-o casă, aşa că şi aici se pot face economii.

”În momentul spălării, foloseşte o temperatură joasă sau chiar apă rece. Utilizează apa caldă doar pentru hainele foarte murdare. Prin folosirea unor programe care folosesc apă la 20 de grade Celsius, în loc de 40 de grade Celsius, se reduce consumul de energie electrică cu 50%.” Calculatoarele folosesc aproape aceeaşi cantitate de energie şi când sunt în stand-by şi când sunt folosite, aşa că odată terminată treaba, cel mai bine este ca laptopul să fie oprit. La aparatele de aer condiţionat, orice grad în plus setat vara, de exemplu, reprezintă un minus la factura de energie. Dincolo de aceste măsuri punctuale, investiţii precum izolarea termică a casei sau sisteme de producerea energiei pe cont propriu au un impact major în zona de eficienţă energetică.