Piata romaneasca a asigurarilor si pensiilor private are un potential de crestere urias, iar criza traversata de acest segment este mai degraba una de incredere decat una financiara, afirma specialistii prezenti la seminarul "Asigurari si pensii private in 2009 - anul oportunitatilor?", organizat ieri de Ziarul Financiar si ING Asigurari. Cornelia Coman, directorul general al ING Asigurari de Viata, vede intr-o perioada caracterizata de turbulente majore pe pietele internationale doua oportunitati de crestere pentru sectorul romanesc al asigurarilor de viata. In primul rand este vorba de nevoia acuta de protectie financiara pe care o resimt oamenii in astfel de perioade. Aceasta nevoie este calculata de jucatorii de pe piata prin intermediul asa-numitului deficit de protectie financiara, adica "diferenta dintre cati bani avem in buzunar si de cati bani avem nevoie", explica Coman. In Romania, acest deficit este, in medie, de 48.000 de lei pentru o persoana, calculat pentru o perioada de cinci ani, ceea ce inseamna circa 90 de miliarde de euro pentru cele circa 8 milioane de persoane active. In al doilea rand, spune Coman, criza are un efect pozitiv asupra responzabilizarii oamenilor fata de viitorul lor. Aceste oportunitati sunt dublate si de potentialul urias de crestere al pietei locale de asigurari, in conditiile in care gradul de penetrare a asigurarilor (adica ponderea primelor brute subscrise din asigurari de viata in PIB) este, in Romania, de doar 0,5%, fata de 6-7% in Occident. Cresterea pietei de asigurari va trebui insa insotita de o crestere a transparentei operatiunilor pentru a se elimina astfel neincrederea consumatorilor in institutiile financiare, spun specialistii.
Directorul ING Asigurari de Viata vede de asemenea un potential semnificativ de crestere pe segmentul pensiilor private, in conditiile in care doar 3% dintre romani au pensie facultativa. ING estimeaza o crestere a segmentului pensiilor facultative de 7-10% in 2009.
In cadrul Pilonului II (pensiile private obligatorii) exista peste 4 milioane de participanti, iar directorul ING estimeaza o crestere a activelor cu 1,7 mld. lei in 2009, valoarea acestora urmand sa ajunga la 2,7 mld. lei la sfarsitul anului. In ceea ce priveste segmentul pensiilor facultative (Pilonul III) nu putem vorbi decat de o piata in formare, numarul clientilor urmand sa ajunga la 300.000 la finalul anului, fata de circa 150.000 in decembrie trecut. In 2009, sectorul pensiilor facultative ar putea inregistra o crestere a activelor cu 190 mil. lei, pana la 250 mil. lei.
Presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) Angela Toncescu vede de asemenea un potential urias de crestere a pietei de asigurari din Romania. Aceasta crestere se manifesta in special pe segmentul asigurarilor de viata, unde subscrierile existente reprezinta 20% din subscrierile totale din segmentul de asigurari (comparativ cu o medie de 50% in vestul Europei). Potentialul de crestere a pietei de asigurari este demonstrat in acelasi timp de numarul din ce in ce mai mare de companii care incearca sa intre pe acest segment. Toncescu spune ca in prezent sunt analizate de catre CSA patru cereri de intrare pe piata asigurarilor de viata, BRD Asigurari de Viata, Credit Europe Life, Ergo si Uniqa Asigurari de Viata.
Impactul direct al crizei globale asupra asiguratorilor din Romania a fost unul relativ limitat, spune sefa CSA, iar cresterea volumului de polite rascumparate in lunile octombrie si noiembrie pana la 26,6 mil. lei s-a datorat unei lipse de incredere din partea investitorilor.
"Cea mai mare provocare pe care institutiile financiare inclusiv asiguratorii de pe piata romaneasca o vor avea de infruntat in 2009 este incercarea de a recapata increderea consumatorilor", spune Toncescu. Aceasta crede ca principalul obiectiv al companiilor de asigurare trebuie sa fie o fidelizare a clientilor deja existenti, alaturi de crearea de produse financiare noi fara a le neglija pe cele pe care le au acum in portofoliu. Crearea unor politici flexibile privind primele de asigurare ar trebui sa reprezinte, de asemenea, un obiectiv important avut in vedere de asiguratori. In ceea ce priveste soarta clientilor companiilor care vor da faliment, Toncescu spune ca exista un fond de garantare administrat de institutia pe care o conduce.
Seful Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) Mircea Oancea spune ca jucatorii de pe piata vor fi nevoiti in perioada urmatoare sa se orienteze spre investitiile in intrumente cu scadente lungi de timp.
Oancea a afirmat ca CSSPP va reglementa posibilitatea de investire, in proportie redusa, de circa 3-5%, si in fondurile de private equity sau pietele de marfuri (de exemplu, metale pretioase, grau sau cafea).
Fondurile de pensii private vor avea o problema cu sursele de investitii in momentul in care BNR va reduce dobanda de referinta, crede Oancea. In acest moment, jucatorii de pe piata romaneasca de profil investesc in instrumente cu scadente scurte, activitate impulsionata si de dobanda de referinta ridicata practicata de banca centrala. Un alt motiv care forteaza fondurile de pensii spre asemenea solutii este reprezentat de lipsa de oportunitati de investitii pe termen lung de pe piata din Romania.
In sectorul de private equity va fi permis fondurilor de pensii sa investeasca 2% din contributiile pentru Pilonul II (pensii obligatorii) si 5% din cele pentru pensiile facultative. In cazul investitiilor in marfuri, procentul este de 3% pentru Pilonul II si 5% pentru Pilonul III.
O alta solutie pentru dezvoltarea sistemului de pensii private poate veni din zona parteneriatului public-privat. La Ministerul de Finante, spune Oancea, exista un proiect care prevede infiintarea unui fond de investitii, care sa se ocupe de crearea infrastructurii la nivel local. Fondurile de pensii private s-ar putea orienta spre investitiile in astfel de proiecte, crede seful CSSPP.
Charles Robertson, economistul-sef al ING pentru Europa de Est, Orientul Mijlociu si Africa, a spus ca Romania va suferi mai putin decat alte state din cauza crizei financiare pentru ca datoria publica si cea privata, ca pondere in PIB, sunt mai reduse decat in alte tari.
De asemenea, nivelul inalt al investitiilor straine este un avantaj pentru Romania, considera Robertson. Astfel, faptul ca cea mai mare parte a datoriei externe a Romaniei este de fapt o datorie externa a sucursalelor unor investitori straini catre companiile mama face improbabila taierea brusca a finantarilor externe. Daca ar fi fost entitati romanesti care s-ar fi imprumutat din strainatate, iesirile de capital ar fi fost mult mai drastice, crede economistul ING.
Robertson asteapta pentru anul urmator o scadere a Produsului Intern Brut de 3,5% pentru Romania, dar spune ca nu este exclus ca aceasta sa fie mai redusa, adica sa se opreasca la -1,5%. Pe termen lung el apreciaza ca euro se va mentine in jurul valorii de circa 1,35 dolari, iar cursul leu-euro va fi intre 4 si 4,5 lei.Economistul ING a subliniat ca tarile care au o mare pondere a datoriei publice si private in PIB, de 200-300%, sunt cele mai expuse crizei financiare, in timp ce tarile cu o pondere a datoriei in PIB de circa 50%, cum e cazul Romaniei sau Indiei, sunt intr-o pozitie mai avantajoasa.
Dar cum explica economistul ING faptul ca, istoric, statele cu cea mai mare pondere a datoriei in PIB cum sunt SUA, Japonia, tarile din zona euro, sunt mult mai bogate decat tarile cu o pondere scazuta a datoriei in PIB? Este bine sau nu pana la urma sa creasca indatorarea companiilor, a statelor si a persoanelor fizice?
"Ce conteaza cel mai mult este, de fapt, viteza", raspunde Robertson. "Cand viteza de crestere a creditului depaseste viteza de crestere a PIB, exista riscul ca, in cazul unei crize financiare, sa apara incapacitatea de plata". De ce nu au putut sa prevada economistii marilor banci de investitii internationale si din multinationalele financiare caderea abrupta a pietelor financiare?
"Noi am spus inca de acum doi ani si jumatate ca dezechilibrele se accentueaza, dar nu am fost ascultati. Multi clienti de ai nostri ar fi pierdut insa bani daca atunci ar fi iesit din piata, pentru ca a mai fost o lunga perioada de crestere", a raspuns Robertson.
Economistul ING a mai spus ca evolutia economiei romanesti va depinde foarte mult de zona euro. "Acum trei luni estimarea de crestere pentru zona euro era de circa -0,5% din PIB. Era vorba, de fapt, de o stagnare. Nimeni nu se astepta ca in doar trei luni datele sa se inrautateasca atat de mult. Noua prognoza pentru 2009, de -2% din PIB pentru zona euro, ne-a schimbat complet si prognozele pentru Europa Centrala si de Est, inclusiv Romania, care depinde prin exporturi de zona euro. Economia Germaniei, in primul rand, este cea care a determinat toate aceste evolutii".
Germania este primul exportator mondial, iar ultimele date arata o inrautatire drastica a asteptarilor mediului de business pentru perioada urmatoare.
Analistul Dragos Cabat a pus accentul pe necesitatea unor solutii de avarie care sa aiba capacitatea de a scoate Romania din criza economica. Acesta a subliniat rolul interventiei statului in economie, prin subventii si programe masive de investitii.
Romania, crede Cabat, se va confrunta cu o reducere semnificativa a exporturilor si ar putea fi nevoita sa apeleze la ajutor de urgenta din partea Fondului Monetar International. Pana acum doua dintre tarile vecine ale Romaniei - Ungaria si Ucraina - au recurs la o asemenea solutie.
In ceea ce priveste sistemul de pensii private, analistul financiar crede ca piata are un potential ridicat de crestere tocmai datorita faptului ca din ce in ce mai multi consumatori realizeaza ca sistemele clasice de pensii sunt falimentare, iar companiile private pot gestiona bani mai bine decat statul.
Industria de asigurari din Romania era
intr-un stadiu emergent in momentul in care a izbucnit criza. Totusi, incetinirea ritmului de crestere a segmentului romanesc de profil s-a facut resimtita inca dinainte de izbucnirea turbulentelor de pe pietele internationale, afirma Bogdan Belciu, manager al companiei de consultanta AT Kearney Romania.
Cresterea pietei de asigurari - desi da semne de aplatizare - ramane la un nivel relativ ridicat, aprecierea fiind mai puternica pe segmentul asigurarilor de viata. Piata romaneasca, spune Belciu, este una competitiva, fiind dominata de jucatori importanti la nivel mondial.
In acelasi timp, segmentul pensiilor private a inregistrat o crestere inferioara pietei de asigurari - circa 12% in ultimele sapte luni din 2008. Pentru 2009, analistul de la A.T. Kearney prevede o scadere a segmentului asigurarilor generale si o stagnare a asigurarilor de viata si a sectorului pensiilor private.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
