Economia s-a decuplat într-o măsură bună de factorul politic ca să mai acţioneze rapid şi dramatic la orice neînţelegere politică. Asta nu înseamnă însă că dacă acestă criză se prelungeşte, nu am putea avea efecte negative pentru că orice instabilitate aduce cu ea incertitudine care alungă sau amână investiţiile, atrag atenţia economiştii şi antreprenorii.
Sunt aproape două săptămâni de când unul dintre principalele partide la guvernare – PNL – a decis să înlocuiască o serie de miniştri, între care cei ai finanţelor, economiei sau sănătăţii. Sunt tot atâtea zile în care nimic nu s-a întâmplat, nu avem noi miniştri, iar despre cei „vechi“ nu este clar dacă ei continuă să vină la serviciu, în orice caz nu au fost prezenţi la ultima sedinţă de guvern şi nu mai semnează nimic, chiar dacă premierul Victor Ponta spune că sunt încă în funcţii pentru că nu le-a aprobat demisiile. Starea de incertitudine nu a fos transmisă pieţelor cum s-a întâmplat în criza politică majoră din 2012 când preşedintele a fost suspendat din funcţie. Cursul este stabil, iar randamantele la titlurile de stat se menţin la nivelurile de dinaintea actualei crize politice. Pentru câtă vreme?
„Din fericire economia s-a decuplat în bună măsură de politic şi nu mai reacţionează atât de rapid. Dar nu înseamnă că dacă va fi de durată criza politică nu se vor vedea efecte negative în economie. Nu mai există nervozitatea din anii trecuţi când tensiunile politice se vedeau imediat în unii indicatori. Mediul de afaceri a început să se obişnuiască. Nu mai există emoţii mari când apar dispute politice“, spune analistul economic Aurelian Dochia.
Şi totuşi, atrage el atenţia, impactul crizei politice ar putea fi vizibil mai ales la nivelul investiţiilor străine. Investitorii străini pot decide să amâne anumite decizii de investiţii. Dacă vor continua tensiunile politice se va crea instabilitate şi incertitudine.
Pe de altă parte, calmul din economie faţă de schimbările la nivel politic este legat şi de stabilitatea politicilor macroeconomice, arată analistul. S-au schimbt echipe la guvernare, partide, dar direcţiile mari ale politicilor economice au rămas. Când era în opoziţie USL era foarte puternic împotriva FMI, dar când au venit la putere şi-au schimbat opinia şi acordul cu FMI a continuat. A fost păstrată o direcţie în politicile macro, ceea ce a creat o ancoră de stabilitate.
Cu toate acestea, nu se poate merge la nesfârşit cu criza politică. Există un punct la care se rupe echilibrul. Nu ştie nimeni care este acel moment, arată Dochia.
„Dacă continuă criza şi se adânceşte şi apar şi schimbări importante în politicile economice, s-ar putea ca mediul de afaceri să devină sensibil şi să reacţioneze. Deocamdată mediul de afaceri este influenţat şi de veştile bune venite de la indicatori macro, de faptul că suntem campionii Europei la ritmul de creştere economică, şi nu acordă atenţie foarte mare zgomotului politic. Nu înseamnă că pot întinde coarda oricât. Tot timpul în anii cu alegeri au existat îngrijorări şi tensiuni la nivel politic şi derapaje macro. Sper că în 2014 nu vor fi derapaje, mai ales în plan fiscal.“
Pentru analistul economic Dragoş Cabat „marele noroc“ şi avantaj al vremurilor pe care le traversăm ţine de efectul de bază: „Gradul de absorbţie a fondurilor europene şi investiţiile străine au performat foarte prost mulţi ani la rând, iar acum chiar dacă intră puţine fonduri UE sau investiţii străine apare o creştere (este mai bine decât în anii trecuţi). Până în luna mai nu cred că vor apărea veşti proaste legate de economie. Vor fi doar veşti bune.“
Mai devreme sau mai târziu, adaugă însă Cabat, se vor vedea consecinţele crizei politice în economie: „Probabil în toamnă se vor vedea adevăratele consecinţe. Şi în cazul cursului de schimb am putea să vedem spre finalul anului deprecierea leului. Realitatea ne va lovi după alegerile din toamnă: şi ajustarea economiei, şi deprecierea leului şi arieratele reale“. Secretarul general a Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) Cristian Pârvan opinează că economia este încă sub efectul veştilor bune de anul trecut – creştere economică de 3,5%. Nu sunt motive de îngrijorare, deocamdată, spune el: criza nu este de durată, astfel de frământări sunt şi în alte ţări, Italia de pildă, şi, în ciuda frământărilor, la Ministerul Finanţelor „se lucrează“ la noi modificări la Codul fiscal, fapt mai degrabă în măsură să producă nelinişte.
„Ne interesa stabilitatea instituţiilor, iată că deocamdată sunt stabile. La Finanţe se lucează. La Economie ar fi un risc pentru că ministerul este implicat în elaborarea Acordului de asociere pe fondurile UE pentru că gestionează Competitivitatea.“
Dar nu peste tot domină acelaşi optimism. „În ciuda eforturilor guvernului“ economia merge, face haz de necaz Dan Mircescu, director general şi proprietar al companiei Final Distribution.
„Faptul că economia nu a reacţionat la criza politică ţine de paradoxul nostru ca naţiune. Ceea ce se întâmplă îmi aduce aminte de un articol de presă care spunea «În ciuda eforturilor guvernului, economia creşte». Cred că lumea s-a săturat de ceea ce s-a întâmplat pe plan politic în ultimii ani, de scandalurile care au devenit deja ceva cotidian.“
Directorul Final Distribution, care produce ţiglă metalică, jgheaburi şi burlane la Băicoi, judeţul Prahova, mai spune că pe termen scurt nu văd influenţe negative în economie ale crizei politice: „Cu siguranţă însă, dacă aceasta se prelungeşte, vor apărea şi probleme, pentru că ne vom confrunta cu neîncredere şi, mai departe, acest lucru se va vedea şi în consum“.
Ziua de iei nu a adus nicio clarificare pe scena politică. Premierul Ponta s-a arătat încă o dată dispus să înainteze preşedintelui Băsescu propunerile pentru noii miniştri ai PNL. Doar că el spune că Klaus Iohannis trebuie numit întâi ca ministru al internelor şi abia după ce lucrurile se calmează (în funcţie şi de rezultatul negocierilor) să fie numit şi vicepremier în urma modificării în Parlament a structurii guvernului.
Răspunsul lui Antonescu a fost sec: „Premierul nu va putea face această numire, pentru că nu o poate face cu forţa“.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 19.02.2014
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
