Inflaţia foarte scăzută din primele luni ale anului 2015, creşterea economică firavă, posibila menţinere a creditării totale în teritoriul negativ şi nivelul redus la care au coborât dobânzile la nivel european pot încuraja BNR să continue mâine ciclul de relaxare a politicii monetare prin reducerea dobânzii-cheie până la 2,5%.
Pe lângă ajustarea dobânzii-cheie, aflată în prezent la 2,75%, BNR ar putea decide şi îngustarea coridorului format de facilitatea de credit şi de depozit din jurul dobânzii-cheie, adică dobânzile la care băncile se împrumută de la BNR şi respectiv plasează bani la banca centrală pe termen de o zi, potrivit analiştilor.
Banca centrală ar putea continua ulterior ciclul de relaxare, rata dobânzii de politică monetară urmând să scadă până la 2,25% până la sfârşitul lunii martie, în viziunea analiştilor Raiffeisen Bank. Pe de altă parte, reducerea ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei ale instituţiilor de credit nu ar trebui să fie pe ordinea de zi în primul trimestru, având în vedere că sistemul bancar este inundat cu lichiditate.
BRD-SocGen anticipează reducerea dobânzii-cheie în acest an chiar până la 2%
„Este posibil să mai asistăm la o reducere de 0,25 puncte procentuale a ratei dobânzii de politică monetară, până la 2,50% la următoarea şedinţă. În cursul anului dobânda ar putea să scadă până la 2%, concomitent cu menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,25% şi a unui coridor simetric al facilităţilor faţă de rata dobânzii de politică monetară. În ceea ce priveşte RMO, ratele ar putea să scadă în cursul acestui an cu 4 puncte procentuale atât la lei, cât şi la valuă“, a declarat Florian Libocor, economistul-şef al BRD-SocGen.
O rată anuală a inflaţiei de până la 1,3% în 2014 va justifica reducerea ratei dobânzii de politică monetară. Mai mult, perspectiva unor presiuni inflaţioniste interne este relativ redusă câtă vreme fiscalitatea este stabilă, explică Libocor.
România are în continuare o rată a dobânzii de politică monetară real pozitivă (diferenţa dintre dobânda-cheie şi rata inflaţiei) după ce banca centrală a diminuat rata-cheie de cinci ori în 2013, până la un minim istoric de 2,75%. Spaţiul rămas pentru reducerea în continuare a dobânzii-cheie pare limitat dacă BNR intenţionează să menţină rata reală a dobânzii în teritoriul pozitiv.
Având în vedere climatul inflaţionist favorabil şi ratele de dobândă foarte scăzute în contextul european, şi analiştii UniCredit Ţiriac Bank au anticipat într-un raport publicat anul trecut că BNR va continua să reducă dobânda-cheie la 2,5% în ianuarie 2015, măsura urmând să fie acompaniată şi de o îngustare proporţională a coridorului din jurul dobânzii de politică monetară. Analiştii UniCredit Ţiriac Bank apreciază însă că probabilitatea ca rata-cheie să coboare sub 2,5% pare a fi limitată având în vedere că inflaţia ar putea urca spre 2,5% în 2015, în timp ce reducerea rezervelor minime obligatorii ar putea fi un instrument eficient pentru relaxarea politicii monetare. De asemenea, banca centrală ar rămâne în continuare cu un spaţiu substanţial de manevră pentru a gestiona impactul volatilităţii fluxurilor de capital.
Rata anuală a inflaţiei va coborî sub 1,5% în primul trimestru din 2015, limita inferioară a intervalului din jurul ţintei de 2,5%, pentru ca ulterior să revină la acest nivel în trimestrul al doilea şi să urce până la sfârşitul anului la 2,2%, potrivit estimărilor BNR. Banca centrală a redus prognoza privind inflaţia de la 3% la 2,2% în 2015.
După aproape trei ani în care au fost „îngheţate“, ratele rezervelor minime obligatorii pe care băncile sunt obligate să le constituie la banca centrală au fost relaxate în 2014 de BNR. Banca centrală le-a pus băncilor la dispoziţie fonduri cu care să-şi mai plătească din datorii şi lichiditate pentru a putea să dea împrumuturi fără să mai depindă de finanţările de la băncile-mamă.
Rezervele minime obligatorii (RMO) la lei au coborât în 2014 până la 10% şi RMO la valută au fost ajustate până la 14%. Iar coridorul format de facilitatea de credit şi de depozit din jurul dobânzii-cheie a fost îngustat până la Ă/- 2,5 puncte procentuale. La şedinţele de politică monetară din octombrie şi noiembrie BNR a luat trei măsuri de relaxare a politicii monetare dintr-o lovitură. Au fost semne clare şi mult aşteptate de relaxare monetară destinate încurajării creditării şi susţinerii economiei.
Reducerea RMO poate susţine eforturile de accentuare a procesului de intermediere financiară şi susţinere a revenirii economiei, a mai spus economistul-şef al BRD-SocGen.
