Preşedintele Traian Băsescu se află la Bruxelles la reuniunea de toamnă a Consiliului European, acolo unde se pun bazele viitorului cadru bugetar pentru 2014-2020. Dar pentru România auspiciile nu sunt bune. Cu o rată de absorbţie a fondurilor europene structurale şi de coeziune în exerciţiul financiar 2007-2013 de sub 10% cu finanţarea europeană blocată, practic, pe toate programele operaţionale (doar 0,01% avans al absorbţiei în septembrie comparativ cu august), România riscă "penalităţi", iar argumentul este solid: de vreme ce nu reuşiţi să absorbiţi bani europeni, de ce îi mai cereţi?
Preşedintele Băsescu va fi vocea României în aceste disuţii, dar nicio declaraţie şi niciun document nu au indicat ieri că ar exista vreo înţelegere cu Guvernul asupra poziţiilor de apărat sau a argumentelor de susţinut în vreme ce tonul Bruxellesului se înăspreşte.Preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Durao Barroso a fost miercuri la Bucureşti, la congresul partidului Popular European, dar şi-a făcut timp să treacă pe la Palatul Victoria pentru o scurtă discuţie cu premierul Victor Ponta.
Ce au discutat am aflat dintr-un comunicat al biroului Comisiei Europene: "Am discutat (Barroso şi Ponta - n.n.) despre gestionarea şi controlul fondurilor europene. L-am îndemnat pe primer să ia măsuri imediate pentru rezolvarea problemelor care au condus la întreruperea fondurilor pentru unele programe europene. Dacă nu vor fi luate măsuri urgente, absorbţia de fonduri europene va fi serios compromisă. Fiind principalul stimulent al economiei, este esenţial să existe progrese majore - indiferent de viitoarele alegeri - pentru implementarea măsurilor absolut necesare în scopul îmbunătăţirii capacităţii de absorbţie a fondurilor europene". "Fiind principalul stimulent al economiei…" Aşa spune Durao Barroso vorbind despre fondurile europene alocare României - 19,7 mld. euro (fonduri de coeziune pentru 2007 - 2013). Sunt aceste fonduri "principalul "stimulent al economiei"? Ar fi trebuit să fie, dar nu sunt.
Investiţiile străine s-au prăbuşit în timpul crizei - maximum 2 mld. euro sunt aşteptaţi să intre anul acesta în România ca investiţii străine directe, faţă de 8-9 mld. euro/an în anii de creştere solidă a economiei. Criza a pus frână şi remiterilor şi ar fi fost de aşteptat ca aceste căderi să fie compensate de o accelarare a absorbţiei fondurilor europene. Ce aveam în schimb? O blocare a acestora.
În septembrie în România au intrat doar 3,88 mil. euro din fondurile structurale şi de coeziune, deşi administraţia (fosta administraţie al cărei ministru de resort a fost păstrat şi în guvernul PSD-PNL) şi-a fixat drept ţel atragerea în 2012 a peste 3 mld. euro din fondurile structurale, ceea ce ar fi trebuit să corespundă unei rate medii lunare de absorbţie de 290 mil. euro. În nouă luni din 2012, am atras de la UE 796 mil. euro şi nu mai există nicio şansă să fie atinsă ţinta propusă. În schimb, la beneficiari au ajuns în acest an 5,7 mld. lei (1,2 mld. euro), ceea ce înseamnă că, dincolo de cofinanţarea obligatorie, bugetul de stat suplineşte prin fonduri proprii lipsa fondurilor ce trebuia să vină de la Bruxelles. Nu ar fi rău dacă bugetul şi-ar putea permite asta, dar nu prea mai poate să-şi permită pentru că aceste cheltuieli cresc deficitul bugetar. O spune chiar ministrul de resort, Leonard Orban: "Soluţia ar fi să se continue procesul de plată de către ministere, de către instituţiile responsabile către beneficiarii interni, fie că vorbim de POSDRU (programul operaţional pentru dezvoltarea resurselor umane - n.n.), de programul operaţional sectorial pentru creşterea competitivităţii sau de celelalte programe. (…) Toată această perioadă a creat o presiune pentru buget, există şi această constrângere de a rămâne sub 3% deficit bugetar în acest an şi toate aceste lucruri au creat o anumită dificultate."
De câţi bani ar fi vorba pentru finanţarea programelor de la buget? Mult peste cele 400 mil. lei puse la dispoziţie până în prezent, spune Orban, care aşteaptă o "minune" de la rectificarea bugetară care ar urma să aibă loc în curând. Dar ce minune se mai poate aştepta când la rectificarea din august Guvernul a "şters" 2 mld. lei pentru investiţii, ajustând prin această cifră şi veniturile aşteptate din fondurile europene? De fapt, ce s-a întâmplat? Bugetul de stat pe 2012 a bugetat fonduri europene care, după cum se vede, nu mai vin. Bugetul de stat ar trebui să de-a cu împrumut aceşti bani, până ce fondurile UE vor începe să curgă din nou. Dar, cum admite Orban, şi bugetul are constrângeri pentru că deficitul bugetar nu poate depăşi 3% din PIB, aşa cum a fost convenit cu FMI şi UE.
Comisia Europeană a întrerupt de la 1 iulie din cauza neregularităţilor descoperite în sistem plăţile către România pentru patru programe operaţionale - Transport, Mediu, POR şi Creşterea Competitivităţii Economice. POSDRU a intrat în procedură de presuspendare la începutul lui august, după ce plăţile pe acest program mai fuseseră întrerupte şi în prima parte a anului şi reluate temporar în vară.
În urmă cu două săptămâni au început plăţile interne, de la bugetul de stat, către beneficiarii POSDRU, fiind disponibilizată o sumă totală de 209 mil. lei, iar Orban speră ca această sumă să ajungă la 400 mil. lei.
Dar, mai mult de atât, bugetul nu-şi permite anul acesta, în vreme ce banii alocaţi de Comisie pentru POSDRU înseamnă 3,5 mld. euro (în afara cofinanţării naţionale care duce programul la un total de 4,2 mld. euro), din care, la şase ani de la integrarea în UE, România a atras doar 268 mil. euro, adică 7,7% din totalul sumelor alocate. Doar 9,7% din fondurile ce i-au fost alocate României au fost absorbite în cei şase ani de la integrarea în UE.
Pe acest fundal al unei economii bolnave a cărei creştere a fost ajustată în 2012 la sub 1%, pe acest fond opac al lipsei de finanţare pentru afaceri - pentru că băncile preferă titlurile de stat mai puţin riscante decât să finanţeze afaceri - pe această incapacitate de a lua banii de la UE, intervine disputa politică a reprezentării României la Bruxelles.
Un comunicat al Preşedinţiei care anunţă prezenţa preşedintelui la summitul UE care a început aseară pune accentul pe discuţiile de politică externă care au loc la Bruxelles: relaţiile UE cu China sau poziţia faţă de Siria şi Iran.
Dar subiectul arzător va fi cadrul financiar al UE pentru 2014-2020, în condiţiile în care contributorii neţi vor să fie reduse sumele ce sunt vărsate de statele membre la bugetul comun. Vor fi negocieri pe acest buget. Cine negociază? Această întrebare i-a fost pusă duminica trecută premierului Ponta în emisiunea "După 20 de ani" de la PRO TV.
Este o problemă delicată, a susţinut premierul: "Asta pentru că a negociat şi negociază Guvernul (cadrul financiar multianual - n.n.), însă este posibil să se ducă preşedintele (la summit - n.n.) să vorbească şi atunci o să fie... Aşa se face în toate ţările Uniunii Europene, toată negocierea se face la nivel de guvern. Din cauza conflictului constituţional între preşedinte şi guvern, Curtea Constituţională a decis că e preşedintele (este cel care participă la summit-urile UE - n.n.) şi atunci sigur că eu voi încerca cu preşedintele Băsescu să găsim o soluţie ca România să fie reprezentată corect".
Nici Preşedinţia şi nici Guvernul nu au comunicat la ce soluţie s-a ajuns.
Dincolo de această reprezentare, rămâne poziţia fragilă a României în materie de absorbţie de fonduri nerembursabile, fonduri ce ar fi trebuit să fie, aşa cum spune Barroso, "principalul stimulent al economiei".
Nu este aşa şi cum evoluează lucrurile putem stabili dintr-o scrisoare pe care şeful Comisiei i-a transmis-o săptămâna trecută premierului român, înainte de întâlnirea pe care cei doi au avut-o miercuri la Palatul Victoria.
Scrisoarea i-a fost transmisă premierului român prin intermediul comisarului pentru politici regionale, Joahannes Hahn. Ce spune ea?: planul Guvernului de îmbunătăţire a absorbţiei fondurilor UE prezintă doar soluţii pe termen scurt şi nu rezolvă deficienţele structurale pe termen lung. De asemenea, reluarea plăţilor către România va fi condiţionată de rezolvarea problemelor legate inclusiv de fraude.
Planul Guvernului român fusese înmânat de premier Comisiei, în urmă cu o lună, iar miercuri Barroso şi Ponta au discutat la Bucureşti pe marginea lui şi apoi a venit avertismentul cum că România va avea de suferit, dacă nu rezolvă rapid problemele.
"Scrisoarea transmisă premierului arată că «deşi implementarea acestor idei poate ajuta la creşterea gradului de absorbţie pe termen scurt, ele rămân totuşi nişte măsuri punctuale care nu rezolvă deficienţele structurale ce trebuie corectate urgent pentru a putea îmbunătăţi absorbţia pe termen lung» ", scrie Mediafax, citând din scrisoarea transmisă săptămâna trecută, prin intermediul lui Hahn, premierului român.
"România trebuie să facă în continuare eforturi considerabile şi extraordinare pentru a atinge obiectivul cheie de întărire a capacităţii pentru implementarea programelor. În acest scop, sunt transmise încurajări către premier să revitalizeze reforma administraţiei în privinţa fondurilor UE, pentru a se asigura predictibilitatea şi legalitatea cheltuielilor, astfel încât fondurile să ajute România, iar cetăţenii români să poată beneficia de pe urma calităţii de membru al UE."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
