Comunităţile locale pierd astfel o parte consistenţă a veniturilor pe care se bazau având în vedere că veniturile din impozitul pe salarii şi venit se făceau la bugetul local în proporţie de 71,5%.
Comunităţile locale au făcut scandal după reducerea impozitului de salarii şi venit de la 16% la 10%, dar guvernul le-a promis compensaţii. Compensaţiile ar urma să vină în cea mai mare parte din TVA, pentru că primăriile şi consiliile judeţene primesc o cotă şi din această sursă. Problema este că veniturile din TVA de care ar urma să beneficieze şi comunităţile locale sunt la mâna altora – a guvernului în cazul judeţelor sau a judeţelor în cazul localităţilor. Veniturile din impozitul pe venit erau o sursă sigură pentru că intrau, fără ca cineva să poată avea obiecţii, în bugetele localităţilor pe raza cărora angajaţii îşi desfăşoară activitatea.
Pentru a corecta acest aspect, comisiile reunite de buget ale Parlamentului au decis săptămâna trecută ca 100% din impozitul pe venit să fie direcţionat spre bugetele locale. Dar guvernul s-a opus, ministrul finanţelor Ionuţ Mişa susţinând că, prin această măsură, există riscul depăşirii deficitului bugetar stabilit pentru 2018 la 2,96% din PIB.
„În anul 2018, prin derogare de la prevederile art. 32 şi art. 33 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, impozitul pe venit, cu excepţia impozitului din venituri de pensii, estimat a fi încasat la bugetul de stat se repartizează la nivelul fiecărei UAT, astfel: 18% la bugetul local al judeţului; 66,8% la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pe al căror teritoriu îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozit pe venit şi 15,2% într-un cont distinct, deschis pe seama direcţiei generale regionale a finanţelor publice/administraţiei judeţene a finanţelor publice, la trezoreria municipiului reşedinţă de judeţ", arăta amendamentul comisiilor de buget finanţe. Amendamentul a fost respins ieri în plenul Parlamentului. Astfel, comunităţile locale rămân la mila guvernului, cel mai mult având de suferit oraşele mari, cu mulţi angajaţi şi, prin urmare, cu multe surse din impozitul pe salarii şi venit.
Reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10% diminuează, automat, veniturile din această sursă cu peste o treime. Anul trecut administraţia locală a primit aproape 18 miliarde de lei din impozitul pe venit şi salarii, iar anul acesta ar urma să primească între 19 şi 20 de miliarde de lei, ca urmare a creşterii salariilor cu 14% în medie.
Un exemplu: bugetul propriu total al Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti pentru 2016 a fost de 3,9 miliarde de lei. Din această sumă, 3,3 miliarde de lei au venit din impozitul pe venitul salariaţilor – adică peste 80% din totalul veniturilor municipalităţii. În 2017, din bugetul propriu prognozat de 4 miliarde de lei, 3,6 miliarde de lei ar urma să vină - potrivit bugetului votat de Consiliul Local - din impozitul pe venitul salarial. Legea finanţelor publice locale prevede că, pentru Bucureşti, bugetul central varsă o cotă de 71,5% din impozitul pe venitul salarial la bugetul local (44,5% al Primăria Generală, 20% la sectoare şi 7% pentru echilibrarea bugetelor celor şapte primării). O reducere de la 16% la 10% înseamnă că bugetul municipalităţii pierde peste un miliard de lei în 2018.
De unde compensarea? Din TVA, spune guvernul, care prevede pentru acest an o creştere a veniturilor din taxa pe valoarea adăugată de 8,5 mld. lei (plus 16%), suficient pentru a acoperi golurile făcute de reducerea impozitului pe salarii şi venit.
Consiliul Fiscal crede însă că veniturile din TVA sunt supraestimate cu 4 mld. lei, iar nerealizarea acestor venituri va lovi în bugetele locale pentru că cheltuielile antamate de guvern sunt la limita de sus, iar spaţiu fiscal pentru modificări între bugete nu există practic.
