La nivel politic decidenţii susţin că nu există termen de comparaţie între România şi Grecia, admiţând, totuşi, că efecte vor exista dacă situaţia de criză se prelungeşte. „Ne putem aştepta la intervenţii BNR pentru a tempera volatilitatea euro - leu peste nivelul de 4,50. Fluxul de ştiri va determina direcţia în şedinţa curentă, pieţele căutând mai multă claritate privind paşii următori în negocierile dintre Grecia şi partenerii externi“, îi atenţiona ieri dimineaţă pe investitori Ciprian Dascălu, economistul-şef al ING.
Însă pieţele au fost calme, iar aşteptări sunt de la ziua de astăzi şi de la summitul zonei euro de la Bruxelles solicitat de cancelarul Merkel şi de preşedintele Holland.
Dacă leul a fost ieri relative stabil, săptămâna trecută, în aşteptarea rezultatului referendumului grec, s-au produs mişcări importante pe rata de dobândă la titlurile de stat la 10 ani, care a crescut cu 6,9%, la 4,18% (avans cu 15,7% de la începutul anului). După cum notează analiştii Băncii Transilvania, spread-ul de dobândă a crescut cu 7,3%, la 2,85 puncte procentuale.
„Pe termen scurt ne aşteptăm la reacţii ale curbei randamentelor la ştirile privind Grecia (situaţia postreferendum, negocierile cu Troica/Eurogroup) şi la ştirile macroeconomice“, spun economiştii Băncii Transilvania.
Cele patru bănci cu acţionariat grecesc din România au fost ieri deschise, iar economiştii au anticipat deja o posibilă intervenţie a BNR în favoarea lor, în cazul în care s-ar ivi situaţii neprevăzute.
„Din asigurările date de BNR nu trebuie să fie probleme cu băncile cu acţionariat grecesc din România. Nu cred că BNR le-ar oferi însă lichiditate «gratis». Cred că există un colateral de un rating bun“, spune economistul Florin Cîţu.
La nivel politic a fost admis faptul că situaţia din Grecia poate afecta România.
„Avem foarte multe active, avem foarte multe bănci greceşti aici. Ştim bine că ne poate afecta şi pe noi“, a admis ieri premierul interimar Gabriel Oprea, citat de Mediafax.
Într-un mesaj postat ieri pe Facebook, preşedintele Klaus Iohannis a susţinut că, deşi Grecia a votat „nu“ la referendum, el speră că „înţelepciunea politică“ şi economică va prima în cele din urmă şi se vor găsi soluţii care să însemne „da“ pentru viitorul european al Greciei: „Este foarte important pentru toate statele Uniunii Europene să se caute în continuare căi pentru a ieşi din criză“.
Tot pe Facebook a reacţionat şi premierul Victor Ponta, aflat încă în spital în Turcia. Postarea sa a fost însă virulentă şi cu un adversar imprecis determinat: „Îi detest pe talibanii sau măcelarii sociali care demonizează un popor doar pentru că uneori îndrăzneşte acel popor să aibă altă părere decât ei. Grecia este parte esenţială a Europei. Grecii au nevoie de UE, dar şi UE are nevoie de greci. Soluţia este doar împreună şi doar prin dialog şi respect, nu prin decizii unilaterale. Indiferent de calea aleasă de Grecia vor fi necesari ani lungi de reforme care implică sacrificii şi suferinţe“.
Premierul a susţinut că atunci când România a fost în criză nimănui nu i-a păsat: „Aş vrea de data asta să fim toţi mai solidari“.
Şeful guvernului de la Bucureşti afirmă că România se află pe creştere economică, iar a compara situaţia de aici cu cea din Grecia este ca şi cum ai compara „mere cu pere“. „România nu seamănă deloc cu Grecia - nici în bune, nici în rele. Avem o istorie diferită, mentalitate diferită, condiţii naturale, sociale, politice şi economice diferite. Trebuie ca cineva să fie foarte ignorant sau foarte manipulator că să facă nişte comparaţii forţate acolo unde logica spune că nu poţi compara mere cu pere. Independent de situaţia de mai sus, România a trecut cu bine de o criză cumplită (2009-2011), se află în al patrulea an consecutiv de creştere economică sustenabilă (locul 1 în Europa pe ultimul trimestru), şomaj sub media europeană, pace socială şi stabilitate guvernamentală, o agenţie fiscală în modernizare şi eficientă, sistem bancar puternic şi bine supravegheat de BNR, potenţial economic de creştere şi dezvoltare care se pune în valoare prin ultimele măsuri adoptate (în special Codul fiscal)“, mai spune premierul.
Presiunea pe piaţa valutară s-a temperat: leul a pierdut doar uşor teren după referendumul din Grecia
Leul s-a depreciat uşor în faţa principalelor trei valute (euro, dolar american şi franc elveţian) ieri, după rezultatul referendumului din Grecia, în urma căruia 60% dintre participanţi au votat respingerea măsurilor de austeritate impuse de creditorii statului elen.
Astfel, cursul anunţat de BNR pentru un euro a urcat uşor la 4,48 de lei. Pe 29 iunie, moneda europeană se apreciase cu 0,8% faţă de nivelul atins în şedinţa precedentă, cotabilizând cea mai mare creştere din ultimii doi ani. Chiar şi în condiţiile în care paritatea a fost stabilă ieri, fără mişcări ample, analiştii de la ING atrag atenţia că presiunea de depreciere după votul împotriva austerităţii va continua.
„Ne aşteptăm la o sesiune de tranzacţionare volatilă şi un leu sub presiuni de depreciere după votul împotriva austerităţii din Grecia. Ne putem aştepta la intervenţii BNR pentru a tempera volatilitatea euro-leu peste nivelul de 4,5“, scriu analiştii de la ING într-un raport.
Referinţa anunţată de BNR pentru un dolar a crescut la 4,05 lei, cu 0,6%, respectiv doi bani, peste nivelul din şedinţa precedentă, în timp ce francul elveţian s-a apreciat cu 0,3% la 4,29 lei. Liviu Popescu
Bursa a bătut pasul pe loc
Bursa de la Bucureşti a scăzut uşor cu 0,5% în şedinţa de luni, 6 iulie, prima după anunţul rezultatului referendumului prin care grecii au spus „nu” măsurilor de austeritate ale creditorilor. Pe pieţele externe de acţiuni, corecţiile au fost mai de amploare: indicele german DAX a scăzut luni cu peste 1%, bursa din Milano s-a corectat cu minus 3%, iar cea din Spania s-a depreciat cu până la 2%. La Bucureşti, investitorii au tranzacţionat acţiuni de circa 4,3 milioane de euro, rulaj redus în comparaţie cu şedinţele anterioare. Acţiunile bancare (BRD şi Banca Transilvania) au stagnat în şedinţa de luni, în timp ce titlurile companiilor energetice au scăzut uşor: titlurile Petrom au scăzut cu 0,8%, cele ale Romgaz s-au ajustat negativ cu 0,33%, iar cele ale Electrica au scăzut cu 0,8%. Roxana Pricop
Indicatorul CDS (riscul de intrare în faliment) a rămas nemişcat
Indicatorul CDS (credit default swap – costul asigurării împotriva riscului de default al României) a urcat cu cinci puncte, la 127 de puncte de bază, la jumătatea săptămânii trecute, în condiţiile în care pieţele se aflau în aşteptarea unei soluţii la criza grecească, dar după rezultatul referendumului de duminică nu s-a mai înregistrat nicio mişcare a indicatorului. O primă creştere a indicatorului CDS a fost înregistrată în momentul reapariţiei crizei greceşti, la jumătatea lunii iunie.
