Campionatul Mondial de Nataţie 2017: o ambiţie maghiară cu proiecte grandioase, contracte pentru prietenii partidului şi cheltuieli interminabile

luni, 22:39 Autor: Bogdan Cojocaru

Pentru Ungaria ar putea să pară natural să găzduiască un campionat mondial de nataţie: are foarte multă apă, iubeşte apa, are o tradiţie bogată a sporturilor acvatice şi se pare că şi foarte mulţi bani de cheltuit pentru ele.

Istoria campionatului Mondial de Nataţie 2017 organizat la Budapesta şi în încă un oraş de lângă imensul lac Balaton între 14 şi 30 iulie este povestea celui mai mare eveniment sportiv din istoria Ungariei, una a unor costuri în continuă creştere şi a unor proiecte grandioase care au adus bani mulţi firmelor prietene cu partidul de guvernământ.

„Într-o lume modernă nu banii sunt cei mai importanţi, ci încrederea“, declara premierul Viktor Orban în 2015 la ceremonia de aşezare a pietrei de temelie pentru Duna Arena, principalul complex sportiv din Budapesta pentru Campio­natul Mondial de Nataţie 2017 alături de bazinele mai vechi Dagály de pe malul Dunării. Iar guvernul Orban nu s-a uitat la bani. Una dintre promisiunile făcute de organizatori a fost că evenimentul nu va costa o avere.

Bugetul iniţial a fost de 24,5 miliarde de forinţi (80 mil. euro). În doar două săptămâni bugetul s-a dublat, iar în luna mai a acestui an ministrul dez­voltării naţionale estima costurile organizării la 130,6 de miliarde de forinţi (426,7 mil. euro). Luna aceasta la costuri s-au adăugat 35 de miliarde de forinţi (114,4 mil. euro) pentru contracte pentru tehnologia infor­ma­ţiei primite, printre altele, de o firmă azeră înfiinţată anul trecut şi de alta din Rusia.

Ceremonia de deschidere a între­cerilor sportive, una de neuitat, aşa cum au promis organizatorii, a fost şi ea pe măsura costu­rilor, adică a presupus probabil cheltuieli record, după cum a remarcat un cores­pondent al Euronews. Organizatorii i-au asi­gurat pe unguri că cu aceşti bani Ungaria şi Budapesta vor ajunge în atenţia în­tregii lumi. Agenţia na­ţională de presă MTI a creat chiar un ma­terial în care arată că „me­dia internaţio­nală s-a concentrat cel mai mult pe cere­monia de deschidere a Campio­natului Mon­dial de Nataţie“, scrie Eva S. Balogh, creatorul blogului de ştiri şi analize despre Ungaria Hungarian Spectrum. Aşa cum remarcă şi Eva S. Balogh şi mai mulţi jurnalişti maghiari, în afară de Euronews puţine ziare, televiziuni sau site-uri de ştiri po­pulare din alte ţări au acordat atenţie evenimentului.  

Istoria (cheltuielilor) CM de Nataţie 2017 din Ungaria începe în martie 2015, când Orban şi directorul executiv al FINA (Federaţia Internaţională de Nataţie) Cornel Mărculescu anunţau la o conferinţă de presă comună că Ungaria va fi ţară organizatoare după retragerea oraşului mexican Guadalajara, care n-ar fi suportat costurile. Budapesta a fost aleasă ca gazdă principală şi oraşul Balatonfüred, de pe ţărmurile de nord ale lacului Balaton, pentru întrecerile de pe apă deschisă. Ungaria în general şi Budapesta în special au multă apă, dar nu şi infrastructura  necesară unui astfel de spectacol sportiv. Aceasta trebuia cons­truită în mai puţin de doi ani. Organi­zatorii se aşteptau la 300.000 de spectatori pentru peste 200 de evenimente din şase discipline şi circa 2.500 de concurenţi.

Este pentru prima dată în istoria  FINA când campionatul implică două oraşe gazdă, o provocare pentru logistică.   Bugetul iniţial a fost stabilit la 24,5 mi­liarde de forinţi, notează Budapest Beacon. Bugetul, unul modest, ar fi acoperit construirea unui complex de bazine nou-nouţe şi alte investiţii de infra­structură. La doar două luni de la anunţarea Ungariei ca ţară gazdă, guvernul a alocat 49 de miliarde de forinţi pentru bugetul campionatului. Costurile pentru Duna Arena au fost estimate la 40 de miliarde de forinţi. Restul de nouă miliarde de forinţi ar fi urmat să fie cheltuiţi pentru renovarea mai multor facilităţi sportive.

Duna Arena a fost gândită iniţial ca un complex spectaculos pentru înot cu 4-5 mii de locuri vizibil cu uşurinţă în peisajul urban al nordului Budapestei.

Planurile au fost prezentate în 2013 în intenţia ca Budapesta să câştige găzduirea CM din 2021. Planurile au devenit şi mai îndrăzneţe după ce oraşul mexican s-a retras din CM 2017.

Costurile s-ar fi situat la opt miliarde de forinţi, iar construcţia ar fi fost gata în a doua jumătate a anului trecut.

Proiectul a fost modificat din nou în 2015, deoarece Ungaria ar fi vrut să încerce să obţină şi găzduirea olimpiadei din 2024, pentru care ar fi fost nevoie de o facilitate mult mai mare. Cheltuielile au început să crească şi noi estimări arătau că arena ar costa 20 de miliarde de forinţi. Comisarul guvernamental pentru investiţii prioritare Balázs F¸rjes a recunoscut că planurile anterioare au fost o păcăleală. Între timp, costurile au crescut la 46 de miliarde de forinţi, dar, după cum spun oficialii, reprezentanţii FINA au fost uimiţi de rapiditatea cu care a fost construit un complex de calitate internaţională.

Un proiect controversat este construirea unei trambuline temporare de 3,1 miliarde de forinţi în piaţa Batthyány. Aceasta ar costa de opt ori mai mult decât o facilitate similară construită în Kazan, Rusia (gazda CM din 2015). Trambulina va fi demolată după eveniment.

O construcţie cu probleme este cea a unei parcări subterane din Balatonf¸red. Lucrările au început târziu şi doar pe jumătate terminate la o săptămână înainte de primele concursuri. Costurile au urcat de la 8-900 de milioane de forinţi la 1,9 miliarde de forinţi.

Peste 70% dintre contractele de achiziţii publice încheiate până în iunie 2017 au fost acordate unor companii controlate de opt oameni de afaceri maghiari. Mulţi dintrei ei au legături în guvern şi chiar direct la Orban. Cel mai mare câştigător la această categorie este István Garancsi, vechi prieten de-al premierului. Acesta a primit contracte de 43,4 miliarde de forinţi. Ceremonia de deschidere a CM 2017, de două ore, a costat 3,4 miliarde de forinţi.

Toate aceste cheltuieli nu sunt în zadar, spun oficialii. „Am investit mult pentru crearea unei infrastructuri superbe pentru aceste campionate, dar facilităţile vor rămâne pentru tinerii din Budapesta şi Ungaria. Reprezintă o investiţie solidă pentru dezvoltarea sportivă a acestei naţiuni“, a explicat Miklos Sesztak, ministrul dezvoltării naţionale şi preşedintele Comisiei de Organizare.

Ervin Zador, starul polo de 21 de ani al Ungariei, cu sânge pe faţă lângă piscina olimpică de la Melbourne. Meciul „sânge în apă“ contra Uniunii Sovietice din decembrie 1956 a ajuns să reprezinte lupta sângeroasă a Ungariei cu forţele de ocupaţie sovietice.

 

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 18.07.2017

 
Cuvinte cheie:
campionat
, cheltuieli
, mondial
, natatie
, campionatul mondial
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide