♦ Cu toate că sectorul în ansamblu a fost pe plus şi au cimentat creşterea economică, nu toate subramurile construcţiilor au performat: construcţiile rezidenţiale au bătut pasul pe loc în 2023.
Creşterea economică de 2,1% din 2023 a fost adusă în proporţie de aproape 50% de constricţii, care au ajuns să însemne 8% din economie, faţă de 6%, cât era aportul sectorului de construcţii la PIB în 2018. Datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că IT-ul şi comunicaţiile au mai avut un aport important la creşterea economică, de 0,4 puncte procentuale din avansul de 2,% al PIB.
„Într-adevăr, ultimele luni ale anului 2023 au adus o uşoară revigorare a consumului, întrucât vânzările cu amănuntul s-au extins cu 2,1% în ultimul trimestru. Acest lucru s-a tradus şi printr-o inversare a tendinţelor timide de îmbunătăţire care erau vizibile în balanţa comercială în restul anului. În acelaşi timp, producţia industrială şi-a temperat contractarea anuală în timp ce activitatea de construcţii a rămas robustă, probabil încheind anul cu o creştere cu două cifre. După ce a înregistrat o surpriză pozitivă semnificativă în al treilea trimestru, sectorul agricol este puţin probabil să mai fi avut o contribuţie semnificativă”, este de părere Valentin Tătaru, economistul-şef al ING România, într-o analiză a evoluţiei economiei din ultimul trimestru din 2023.
Este de aşteptat ca şi în 2024 investiţiile, cu precădere zona de infrastructură mare, să aibă un aport important la creşterea economică din România, sunt de părere toţi analiştii financiari locali sau ai instituţiilor internaţionale. Motivul este unul singur: fondurile europene vor continua să curgă, iar atragerea de finanţări din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) va creşte.
Cu toate acestea, consumul va recupera teren, este de părere, Vlad Ioniţă, analist financiar la Erste, proprietarul BCR: „Consumul privat a început să crească în T4/2023 şi se aşteaptă să continue pe tot parcursul anului 2024, deoarece creşterea puternică a salariilor reale, condiţiile mai lejere ale politicii monetare şi perspectivele mai bune ale cererii externe ar trebui să alimenteze cheltuielile private mai mari.”
Construcţiile vor rămâne însă un pilon, mai reiese din analiza lui Vlad Ioniţă, în condiţiile în care guvernul va creşte cheltuielile cu investiţiile publice, atât pe partea de fonduri guvernamentale, cât mai ales din fonduri europene.
„De asemenea, ne aşteptăm ca contribuţia la formarea brută de capital fix să rămână semnificativă în 2024, susţinută de intrările de fonduri UE şi de investiţiile continue ale statului în infrastructură. Pentru anul 2025, ne aşteptăm ca creşterea economică să se îndrepte către potenţialul său, estimând o creştere a PIB-ului de +3,9%”, mai scrie Vlad Ioniţă.
Cu toate că sectorul în ansamblu a fost pe plus şi au cimentat creşterea economică, nu toate subramurile construcţiilor au performat: construcţiile rezidenţiale au bătut pasul pe loc, din cauza preţurilor mari ale materialelor de construcţii şi din cauza dobânzilor mari, care au încetinit acordarea de credite ipotecare şi deci de cumpărare de locuinţe. În 2024, prognozele sunt că inflaţia şi dobânzile vor scădea şi ambele evoluţii ar trebui, conform teoriei economice, să impulsioneze consumul, inclusiv vânzările de apartamente, care ar impulsiona şi piaţa construcţiilor rezidenţiale.
