Jean-Marc Cambien, partener, Impozite Indirecte, EY
Reducerea cotei de TVA pentru produsele de panificaţie de la 24% la 9% creează premisele pentru reducerea preţurilor la aceste produse.
Totuşi, scăderea preţurilor va fi în mod direct impactată de deciziile de management ale producătorilor şi distribuitorilor. Aceştia au opţiunea fie de a reduce preţurile luând în considerare impactul acestei scăderi asupra cererii, fie de a menţine preţurile în vederea majorării rapide a profitului. În consecinţă, reducerea preţurilor depinde în mod direct de deciziile de management ale producătorilor/distribuitorilor.
Reducerea cotei de TVA pentru produsele de panificaţie are un efect pozitiv asupra afacerilor din acest domeniu, pe de-o parte datorită creşterii imediate a profitului prin nediminuarea preţurilor şi absorbţia profitului (beneficiu imediat şi pe termen scurt), sau ca urmare a diminuării preţurilor produselor, fapt ce va duce în principiu şi într-o anumită măsură la creşterea cererii şi, implicit, a producţiei de astfel de produse.
Trebuie avut însă în vedere faptul că măsura de reducere a cotei de TVA nu va impacta producătorii/comercianţii ne-înregistraţi în scopuri de TVA, de exemplu ca urmare a nedepăşirii plafonului necesar înregistrării.
Potrivit Ministerului de Finanţe, această măsură va avea un efect pozitiv asupra mediului de afaceri prin combaterea evaziunii fiscale. Totuşi, în paralel cu această decizie trebuie implementate şi măsuri specifice, proceduri clare de combatere a evaziunii fiscale.
Daniel Anghel, partener, Consultanţă Fiscală, PwC România
Introducerea cotei reduse de TVA de 9% la pâine şi produsele de panificaţie este un pas important în direcţia reducerii evaziunii fiscale în acest sector, însă aceasta trebuie corelată cu o canalizare a eforturilor inspecţiilor fiscale către zonele care prezintă un risc fiscal ridicat şi, în acelaşi timp, cu simplificarea procesului de plată a taxelor. România era unul dintre puţinele state europene care nu aplicau cote diferenţiate de TVA pentru alimentele de bază. Dincolo de beneficiile sociale ale acestei măsuri, este de aşteptat ca aceasta să ducă şi la o stimulare a consumului, iar, dacă va fi corelată cu o activitate susţinută de control, vom putea asista în timp la reducerea evaziunii fiscale din acest sector.
Mai mult, ar fi de dorit ca, în timp, cota redusă de TVA să fie extinsă şi la alte alimente de bază, aşa cum sunt carnea, laptele, zahărul sau uleiul. În plus, aşa cum s-a demonstrat, introducerea taxării inverse la cereale a reprezentat o măsură care a diminuat evaziunea fiscală din acest sector, dar în acelaşi timp este nevoie în continuare de măsuri fiscale curajoase pentru a combate concurenţa fiscală neloială şi a creşte gradul de colectare a veniturilor la buget. În acest context, introducerea taxării inverse şi la livrările de energie către companii şi pentru tranzacţiile cu certificate verzi, măsură permisă de Bruxelles, se adaugă în mod firesc măsurilor antievaziune iniţiate de autorităţile fiscale.
Totuşi, o reducere vizibilă a evaziunii fiscale nu poate fi asigurată fără o completare a iniţiativelor de mai sus cu alte măsuri, atât de ordin legislativ (cum ar fi implementarea taxării inverse şi pentru alte domenii ce reprezintă un risc fiscal ridicat), cât şi de ordin administrativ, cum ar fi reforma ANAF, focalizarea inspecţiilor fiscale pe zonele cu risc sporit de evaziune fiscală etc.
Ramona Jurubiţă, partner, deputy head of taxation, KPMG România
Noile modificări legislative aduc pe de o parte veşti bune, în principal prin reducerea TVA la 9% pentru pâine, grâu şi făină, introducerea taxării inverse pentru livrarea de energie electrică către comercianţi şi pentru transferul de certificate verzi, dar şi veşti mai puţin bune în sensul măririi accizelor la alcool etilic, precum şi introducerea de accize nearmonizate pentru o serie de produse de lux.
Scăderea estimată de autorităţi a veniturilor bugetare din TVA ca urmare a acestor măsuri la o primă vedere ar putea fi contrabalansată de veniturile care s-ar obţine din creşterile de accize. Totuşi, creşterea cu 33,3% a accizei la alcool etilic ar putea avea drept consecinţe scăderea încasărilor din accizele la alcool şi băuturi alcoolice, dar şi „migrarea“ produselor către produse mai puţin accizate.
O altă consecinţă ar putea fi creşterea competiţiei neloiale între societăţile care se conformează cu obligaţiile legale şi care sunt buni plătitori de impozite şi taxe, respectiv cele care aleg piaţa gri sau neagră. Interesant este că din 2008 (când cursul utilizat pentru accize era de 3,3565 lei/euro) şi până în 2012 (când cursul este 4,3001 lei/euro), deşi nivelul accizei la alcool etilic a rămas la 750 euro/hl alcool pur, cursul de schimb a crescut cu 28,1%, dar accizele colectate nu au crescut practic deloc (de la 353,5 milioane lei colectate în 2008 (98,65 milioane euro) s-a ajuns la 360,9 milioane lei colectate în 2012 (91,35 milioane euro). Este de aşteptat ca mărirea nivelului de acciză să reducă consumul în general şi să reducă consumul de produse legal puse în consum în detrimentul celor puse ilegal pe piaţă (şi de calitate cel puţin îndoielnică sau chiar periculoase pentru consumatori).
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 31.07.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
