Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), a transmis, marţi, un raport despre situaţia economiei României în 2024. În cadrul raportului, economiştii de la OECD au spus că economia ţării va accelera la 3,1% în 2024, după ce a creşterea a fost de 2% în 2023. De asemenea, raportul mai arată că Banca Naţională a României ar trebui să continue politica monetară restrictivă şi cererea să fie în continuare redusă, astfel încât inflaţia să revină în parametri.
Pe 25 ianuarie 2022, Consiliul OCDE, considerat clubul select al ţărilor dezvoltate, a decis să deschidă discuţii privind aderarea României, precum şi a altor cinci ţări (Argentina, Brazilia, Bulgaria, Croaţia şi Peru). La 10 iunie 2022, Consiliul la nivel ministerial a adoptat un traseul de parcurs pentru procesul de aderare al României. În conformitate cu acest traseu, 26 de comitete tehnice OCDE, compuse din experţi în politici din fiecare dintre cei 38 de membri OCDE, vor efectua o evaluare detaliată a legislaţiei, politicilor şi practicilor României în raport cu instrumentele juridice şi practicile şi politicile OCDE, care acoperă mai multe domenii ale politicii guvernamentale, inclusiv politica economică, dar şi piaţa muncii şi politica socială, educaţia şi sănătatea.
CE SPUNE OCDE ÎN RAPORTUL ASUPRA ROMÂNIEI:
Creşterea solida a activităţii economice a continuat în urma crizei energetice. Cu toate acestea, politica monetară mai strânsă si condiţiile economice slabe din Europa încep acum sa descurajeze cererea. Tensiunile de pe piaţa muncii au început să se diminueze. Cu toate acestea, salariile cresc rapid. Acest lucru face dificila temperarea inflaţiei, care rămâne încă mult peste obiectiv.
Investiţiile finanţate de UE susţin activitatea. Cu cererea privată subjugată în faţa ratelor ridicate ale dobânzilor, presiunilor de cost şi incertitudinilor politice înaintea alegerilor din 2024, proiectele de infrastructură de amploare constituie un sprijin pentru creşterea economiei României.
Produsul Intern Brut real este estimat să crească cu 3,1% în 2024 şi cu 3,3% în 2025, uşor sub potenţial. Cererea externă încă în recuperare va limita creşterea exporturilor pe termen scurt. Creşterile pensiilor vor susţine veniturile gospodăriilor, dar impozitele mai mari vor apăsa asupra consumului privat. Şomajul va rămâne peste nivelurile pre-pandemie. Presiunile interne de costuri vor scădea iar creşterea preţurilor la import va continua să încetinească. Până în 2025, inflaţia consumatorilor va scădea la 3,7%, aproape de limita superioară a intervalului ţintă.
Există riscuri importante pentru perspectivă. Inflaţia de bază puternică ar putea să fie mai greu de controlat decât proiecţiile presupun. O perioadă prelungită de dobânzi ridicate ar putea duce la o recesiune economică şi la o distrugere semnificativă a locurilor de muncă. Escaladarea tensiunilor geopolitice regionale ar putea afecta în continuare cererea. În contrast, implementarea rapidă şi eficientă a fondurilor semnificative ale UE la dispoziţia României ar stimula activitatea acum şi ar ridica productivitatea şi standardele de viaţă viitoare.
Politica macroeconomică trebuie să continue să reducă cererea. Cu inflaţia mult peste ţinta, Banca Naţională a României a menţinut dobânzile ridicate în 2023. Deficitul fiscal al României rămâne semnificativ. Consolidarea bugetară trebuie să continue pentru a alinia mai bine poziţiile politicii fiscale şi monetare şi pentru a pune finanţele publice pe o traiectorie sustenabilă pe termen lung.
Politica monetară ar trebui să rămână restrictivă. Creşterea puternică recentă a preţurilor la servicii sugerează că rata de politică va trebui să fie menţinută ridicată în 2024. Administrarea mai strictă a lichidităţii ar putea fi, de asemenea, necesară dacă inflaţia de bază ridicată se dovedeşte greu de domolit.
Este necesară o politică fiscală prudentă pentru a controla cererea şi a asigura sustenabilitatea datoriei publice. Limitele pe termen scurt ale cheltuielilor guvernamentale vizează reducerea dezechilibrelor curente ale bugetului. Cu toate acestea, angajamentele în domeniul apărării şi creşterea cheltuielilor pentru pensii, educaţie, sănătate şi protecţie socială vor creşte presiunea asupra cheltuielilor în anii următori. Provocarea pentru factorii de decizie este să pună finanţele publice pe un drum sustenabil fără a afecta creşterea veniturilor sau a accentua inegalităţile.
Reforma sistemului de pensii publice este în curs de desfăşurare. Îmbătrânirea populaţiei se va accelera în următoarea decadă, crescând numărul de pensionari pe măsură ce numărul contribuabililor la pensii scade. O recalculare planificată a pensiilor publice va creşte costurile fiscale pe termen scurt. Cu toate acestea, reformele paralele pentru creşterea vârstei de pensionare vor îmbunătăţi sustenabilitatea financiară pe termen lung a sistemului. Menţinerea viabilităţii sistemului de pensii va necesita, de asemenea, ca românii să contribuie mai mult la propriile lor venituri de pensionare, inclusiv beneficiarii pensiilor ocupaţionale speciale.
