Opinie Cristian Hostiuc, Director Editorial ZF

Ceva nu se leagă: Economia, consumul şi salariile au crescut în 2017 la cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, dar încrederea în economie a românilor scade la cea mai mică valoare din aprilie 2013. PSD va da vina pe Isărescu pentru creşterea inflaţiei, dobânzilor, cursului şi scăderea economiei

18 feb 2018 Autor: Cristian Hostiuc

În 2017, economia României a crescut  cu 7%, sfidând estimările analiştilor şi inclusiv prognozele superoptimiste  ale PSD / Dragnea, care mergeau pe o creştere de numai 5,1%.

Consumul a avut o creştere de peste 10%, iar industria, cea mai bună surpriză a anului 2017, a marcat un plus de 8%, cel mai bun rezultat din ultimii 10 ani.

În 2017, salariile în economie au crescut cu 16%, cel mai bun rezultat din 2008 încoace. Pentru cei care lucrează la stat, salariile au crescut cu peste 20%.

Numărul de angajări din economie a depăşit 4,8 milioane, cel mai bun rezultat din ultimii 15 ani.

Cu toate acestea, conform ultimelor analize realizate de GfK, compania de cercetare, încrederea românilor în economie şi aşteptările privind evoluţia veniturilor au scăzut drastic în România în ultimul trimestru al lui 2017, la minime similare cu cele din anii 2013-2014. „În ultimul trimestru din 2017, toţi indicatorii au înregistrat scăderi drastice în România. Aşteptările economice au atins minimul anual în decembrie 2017, ajungând la un nivel de -19,3 puncte. Este o scădere de aproape 37,6 puncte faţă de maximul anual din luna martie şi cea mai mică valoare din aprilie 2013. În acelaşi timp, aşteptările românilor privind veniturile au scăzut şi ele. Au atins nivelul de 6,8 puncte în decembrie 2017, cea mai mică valoare din septembrie 2014. Şi asta după ce în luna martie crescuseră la un maxim de 33,7 puncte. Înclinaţia către cumpărare a atins în decembrie 2017 un minim anual de -0,2 puncte, în scădere cu 16,6 puncte faţă de maximul din martie 2017.“

GfK: Deşi economia României duduie în cifre, încrederea în economie a românilor scade la cea mai mică valoare din aprilie 2013, invers faţă de trendul optimist din restul Europei

Toate aceste date contrastează puternic cu ce se întâmplă în Europa, unde încrederea europenilor este la un maxim de 10 ani, după ce economia Uniunii Europene a crescut cu peste 2%, iar Germania şi Franţa, cele mai puternice economii, înregistrează creşteri record.

Deci încrederea europenilor în economie creşte, în timp ce încrederea românilor în propria economie, care are rata cea mai mare de creştere din Europa, scade.

Ceva nu se leagă.

De la jumătatea anului trecut, aproape de nicăieri, prin­cipalii indicatori macro au început să se deterioreze, dar totul a fost acoperit de creşterea salariilor şi creşterea economică.

Bursa de la Bucureşti a început să scadă, deşi economia era în plin avânt, ceea ce sfida teoriile economice. Din mai, când a fost maximul, până în decembrie, Bursa a pierdut peste 15%.

După aproape doi ani în care inflaţia a fost sub 1% şi chiar sub 0%, trendul s-a inversat, finalul de an consemnând o creştere de trei ori a preţurilor. În ianuarie 2018, inflaţia a atins 4,3% faţă de perioada similară a anului 2017, iar BNR anunţă că inflaţia va atinge 5% pe an la mijlocul acestui an.

BNR este surprinsă de creşterea atât de rapidă a ratei inflaţiei şi de aceea, în numai două şedinţe, pe parcursul unei singure luni, a majorat de două ori rata de politică monetară - de la 1,75% la 2,25%. Şi mai urmează încă trei creşteri.

După o bună perioadă în care a stat sub 1%, ajungând la un minim istoric de 0,67% pe an ROBOR a crescut la peste 2%, iar analiştii cred că ROBOR, un indicator de referinţă pentru credite, va ajunge la 3% pe parcursul acestui an - dacă nu chiar va depăşi acest nivel - , urmărind să ajungă din urmă rata inflaţiei.

Deşi creşterea dobâzilor la lei din punct de vedere nominal încă nu se vede prea mult în porfofel, continuarea creşterii provoacă frisoane. 63% din împrumuturile acordate în România sunt acum în lei. Şi de aceea creşterea ROBOR va conta din ce în ce mai mult. 

Cursul leu/euro a crescut cu peste 2% în 2017 deşi părea stabil - leul fiind singura monedă din regiune care s-a depreciat anul trecut -, iar începutul anului 2018 consemnează niveluri maxime istorice.

Creşterea consumului, peste aşteptări datorită creşterii salariilor şi dobânzilor mici la credite (trăiască creditele de consum), a adus un deficit comercial de 13 miliarde de euro în 2018 (62 de miliarde de euro exporturi vs. 75 de miliarde de euro importuri) care, dacă nu ar fi excedentul din servicii de transport şi IT (Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Senatului, ar trebui să le mulţumească de fiecare dată pentru că din ceea ce lucrează ei pentru exterior, chiar şi cu facilităţile fiscale pe salarii, se plătesc importurile de maşini) care să acopere parţial acest minus, ar fi aruncat economia României în aer prin creşterea mai mare a cursului valutar şi a dobânzilor la lei. 

Tăriceanu: Nu sunt confortabil cu scutirea de impozite pentru IT-işti: sunt şi în alte domenii oameni extrem de valoroşi

Aflat pe pe valul unei creşteri economice de 7% în 2017, peste cele mai optimiste aşteptări, Comisia de Prognoza se bazează pe o creştere de 6,1% în 2018, care să fie susţinută de investiţii, deşi ultimii patru ani au arătat că investiţiile statului au scăzut an de an din motive birocratice, de încadrare în deficit bugetar (guvernul PSD a preferat să majoreze salariile şi pensiile) şi, până la urmă, de lipsă de interes a celor care au puterea pe mână de a reface infrastructura de transport, de sănătate, de educaţie.

Bugetul de stat se mişcă pe o pojghiţă extrem de subţire, iar dacă încrederea românilor în economie va continua să scadă, ne-am putea trezi cu o scădere a consumului, cu o lipsă de încredere a românilor în viitor, ceea ce înseamnă reducerea cheltuielilor proprii, iar toate aceste lucruri vor duce la venituri mai mici la buget, ceea ce va implica în final măsuri de austeritate.

Atâta timp cât economia şi salariile cresc sau dau iluzia că vor creşte (salariile brute au crescut cu 20%, dar salariile nete cu numai 4% prin trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat), PSD îşi va menţine puterea. Când trendul se va întoarce, cineva va trebui să plătească. Iar PSD va da vina prima dată pe BNR, care nu a administrat bine creşterea inflaţiei (conform statutului BNR), creşterea dobânzilor la lei şi creşterea cursului.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 19.02.2018

 
Cuvinte cheie:
opinie cristian hostiuc
, cretere economica
, psd
, inflatie
, dobanzi
, curs valutar
, BNR
,
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Abonează-te la Închide