♦ Cum arată derapajele din venituri la nouă luni din an: neîncasări de 6 mld. lei la TVA şi de 4 mld. lei din profiturile companiilor de stat ♦ Cheltuielile au fost mai mari faţă de bugetare cu 9 mld. lei la dobânzi, cu 8 mld. lei la pensii şi cu 3 mld. lei la salariile bugetarilor.
Guvernul Marcel Ciolacu şi-a bugetat venituri totale de 381 mld. lei în primele trei trimestre din 2023, adică o creştere de 15% faţă de aceeaşi perioadă din 2022. Realitatea celor nouă luni a arătat însă încasări totale de 368 mld. lei, un derapaj de 13 mld. lei. Pe partea de cheltuieli, guvernul şi-a bugetat facturi în valoare de 414 mld. lei şi a cheltuit în realitate 424 mld. lei, adică cu 10 mld. lei mai mult.
În total, derapajul de la venituri şi cheltuieli la nouă luni din an este de 23 mld. lei. Cifra înseamnă diferenţa dintre ce s-a bugetat la începutul lui 2023 şi ce s-a realizat de fapt.
Guvernul Ciolacu a decis să nu mai facă rectificare bugetară şi să echilibreze bugetele din fondul de rezervă, conform unor surse din guvern. Nu este clar cum va face asta, pentru că nu există nicio informaţie publică în acest sens.
Primul semn că realitatea din teren nu va corespunde cu planurile bugetare de la începutul anului au venit în martie, când Ministerul de Finanţe a publicat execuţia bugetară la două luni. Ministrul finanţelor Adrian Câciu vorbea în primăvară de un derapaj de 20 mld. lei pe tot anul.
În acest context, guvernul a început discuţiile cu uşile închise pentru măsuri de majorări de taxe şi reduceri de cheltuieli, astfel încât să se apropie de deficitul bugetar asumat de 4,4% din PIB. Între timp, cheltuielile au continuat să rămână în afara controlului guvernului, iar veniturile să crească sub programare.
În paralel, premierul Marcel Ciolacu şi miniştrii de finanţe şi fonduri europene au negociat la Bruxelles cu Comisia Europeană o creştere a ţintei de deficit în 2023 şi 2024. Nu este clar la ce acord a ajuns guvernul cu Comisia Europeană, dar este cert că deficitul bugetar va trece mult de 5% din PIB în 2023 şi, conform unor surse oficiale, ar urma să se închidă la 5,5% din PIB.
O altă anomalie este lipsa rectificării bugetare în 2023 şi, conform aceloraşi surse, echilibrarea bugetului de stat cu ajutorul fondului de rezervă. În mod normal, cel mai târziu la jumătatea anului, guvernul se aşază la masă cu cifrele în faţă: creşterea economică şi execuţia bugetară.
Astfel, vede dacă prognozele de la început de an corespund cu realitatea de atunci şi corectează: li se taie din bani celor care nu au cheltuit şi se alocă mai mulţi bani unde s-a cheltuit. Or, în acest moment nu este clar care sunt cifrele pe care mai lucrează guvernul sau dacă mai lucrează pe nişte cifre. Bugetul iniţial a fost construit pe o creştere de 2,8% a economiei, dar la şase luni avansul este de numai 1,7%. De asemenea, bugetul a fost construit pe creşterea veniturilor de 15% şi a cheltuielilor cu 11%. La 9 luni, veniturile cresc cu 11%, iar cheltuielile cu 14%.
