Trei structuri publice monitorizează proceduri care anul trecut au atins o valoare totală de 17 miliarde de euro în sistemul de achiziţii publice – sistem care de-a lungul vremii a provocat numeroase controverse din cauza înţelegerilor dintre părţi care păgubesc major bugetul public şi care, anul trecut, au condus chiar la blocarea programelor cu fonduri europene de care beneficiază România.
Autorităţile publice (contractante) au cheltuit în 2012 suma totală de 17 miliarde de euro cu achiziţiile publice, reprezentând o creştere de 70% faţă de anii anteriori. Suma reprezintă cel mai important volum de cheltuieli desfăşurate de autorităţile publice, potrivit unor date ale Institutului pentru Politici Publice (IPP).
Astfel, echivalentul a 13% din PIB-ul României reprezintă sume rulate într-un circuit al achiziţiilor publice unde posibilităţile de umflare a facturilor şi acordarea de contracte în mod preferenţial risipesc banul public.
Cea mai mare parte din suma rulată în achiziţii publice anul trecut, 15 mld. euro, a fost alocată unor contracte atribuite prin Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), un proiect menit să facă achiziţiile publice mai transparente. Radiografia problemelor cu care se confruntă sistemul de achiziţii publice a venit de la autorităţi la începutul lui august, sub forma unui ghid de bune practici în domeniul achiziţiilor publice. Documentul este rezultatul presiunii venite încă de anul trecut din partea Comisiei Europene, care a început să blocheze programele operaţionale în special în zonele unde sunt necesare proceduri de achiziţie publică.
În document sunt listate riscurile identificate, printre care se numără absenţa unei justificări pentru reducerea termenelor, alegerea procedurii sau excluderea unui ofertant, precum şi schimbarea regulilor în timpul procedurii sau utilizarea unor criterii de selecţie discriminatorii.
Peste un milion de contracte au fost atribuite prin proceduri de achiziţie publică, însă majoritatea, aproape 900.000, au ocolit SEAP-ul. Chiar dacă valoarea lor cumulată este în jur de 2 mld. euro, ocolirea SEAP-ului este un semnal de alarmă în sine.
Corectitudinea achiziţiilor publice este girată de Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), Unitatea pentru Coordonarea şi Verificarea Achiziţiilor Publice (UCVAP) şi Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC). Aceste trei structuri supraveghează felul în care cheltuieşte statul banii, la cine se duc aceştia şi ce se obţine în schimbul respectivelor sume.
ANRMAP
ANRMAP verifică documentaţia achiziţiilor publice din România. Structura are sediul în aceeaşi clădire cu Ministerul Transporturilor şi CFR, în zona Gării de Nord şi este condusă de Bogdan-Paul Dobrin şi Mircea Fechet, preşedinte şi respectiv vicepreşedinte.
În 2013, bugetul ANRMAP este de 20 mil. lei, de patru ori mai mare decât bugetul din anul anterior, de 5,5 mil. lei. Potrivit documentelor postate pe site-ul ANRMAP, cheltuielile de personal s-au dublat în perioada analizată, la 11 mil. lei.
UCVAP
UCVAP, structură din cadrul Ministerului Finanţelor este cea mai puţin cunoscută dintre entităţile care monitorizează activitatea de achiziţii publice. Directorul UCVAP este Dominic Dumitru, iar structura este coordonată de ministrul finanţelor. UCVAP verifică procedura de achiziţii publice în funcţie de gradul de risc, stabilit în funcţie de un set de criterii. Observaţiile UCVAP au rol consultativ însă autorităţile sunt obligate să remedieze problemele constatate de UCVAP, altfel riscă amenzi în urma controalelor organizate de ANRMAP
În monitorizarea UCVAP, prioritate au contractele care folosesc fonduri europene. Alte criterii folosite în selecţia procedurilor verificate se referă la tipul procedurii, tipul contractului şi valoarea estimată a contractului.
Potrivit sistemului UCVAP, procedurile care folosesc cererea de ofertă au prioritate la verificare în faţa licitaţiei deschise, la fel cum contractele de lucrări au prioritate la verificare în faţa contractelor de servicii şi a celor de furnizare.
CNSC
CNSC funcţionează în baza ordonanţei de urgenţă care reglementează achiziţiile publice şi analizează contestaţiile depuse de ofertanţii din cadrul procedurilor de achiziţii publice. Structura cu sediul în Centrul Vechi al Bucureştiului este condusă de Bogdan Lehel şi are 36 de membri.
Consiliul funcţionează pe baza propriului regulament de organizare şi se supune numai legii, potrivit legislaţiei în vigoare, iar din punct de vedere al deciziilor pe care le dă la contestaţii, consiliul este independent. Termenul în care consiliul trebuie să decidă asupra unei contestaţii este de 20 de zile. Deciziile CNSC pot anula o procedură de achiziţii publice, iar procedurile contestate se suspendă până în momentul în care consiliul ia o decizie.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 10.09.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
