Totuşi, consumul de alimente îşi continuă avansul, semn că măsurile de relaxare fiscală care au urmat şi majorările salariale din ultimul an menţin apetitul de consum. Jucătorii din piaţă spun însă că avansul consumului poate fi explicat prin uptrading mai degrabă decât prin creşteri în volum. Astfel, deşi un român mănâncă la fel de mult, el optează pentru produse mai scumpe, poziţionate pe un segment superior de preţ.
„În ceea ce priveşte consumul în general, remarcăm o creştere şi o migraţie a consumatorilor către produse mai bune, mai scumpe. Reducerea TVA la alimente a jucat un rol important, însă eu cred că nu se vede neapărat în volumul vânzărilor, ci în conţinutul coşului. Consumatorul nu va cumpăra două ciocolate, ci una mai bună“, spunea acum câteva luni Marco Hossl, directorul executiv al lanţului de hipermarketuri Kaufland, cel mai puternic jucător din comerţul local.
TVA la alimente a scăzut la 1 iunie 2015 de la 24% la 9%, iar ca urmare a acestei măsuri consumul a crescut cu două cifre, chiar cu peste 20%, ritm ce amintea de anii de boom. De altfel, vânzările de alimente au fost cele care au dus în spate întregul consum anul trecut, astfel că la finalul lui 2015 acesta a avansat cu aproape 9%, devenind vioara întâi a economiei.
Începând cu 1 ianuarie 2016 însă cota generală a TVA a fost şi ea redusă de la 24% la 20%, iar efectul de bază al reducerii TVA la alimente s-a dus în iunie 2016. Astfel, vânzările de bunuri nealimentare, respectiv haine, cosmetice, mobilă sau electro-IT, au ajuns să crească mai rapid decât cele de alimente.
În iulie consumul a crescut per ansamblu în serie brută cu 11,7%, vânzările de alimente avansând cu 9,9%, cele de nealimentare cu 13,4%, iar vânzările de carburanţi au postat un plus de 11,5%. La nivel european România se află pe primul loc la creşterea consumului în iulie, alături de Luxemburg şi Lituania.
Cifrele anunţate de INS privind evoluţia cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul se calculează pornind de la un eşantion de 1.600 de companii – operatori economici care au ca activitate principală comerţul cu amănuntul, potrivit reprezentanţilor INS. Astfel, atât lanţurile de hipermarketuri, supermarketuri, magazine mici alimentare, cât şi magazine de mobilă, bricolaj şi electro-IT furnizează lunar către INS cifra lor de afaceri. În eşantionul celor 1.600 de companii sunt incluse atât firme cu peste 50 de angajaţi, cât şi firme cu mai puţini salariaţi. Primele rămân în permanenţă în eşantion, pe când cele din urmă sunt selectate prin sondaj la începutul anului şi furnizează date timp de un an. Cele mai multe companii din eşantion sunt cele cu peste 50 de angajaţi, însă toate firmele incluse furnizează lunar cifra de afaceri totală obţinută. Ulterior, INS calculează cu ajutorul unui algoritm evoluţia cifrei de afaceri. Se ia în calcul cifra de afaceri deflatată, în condiţii comparabile, adică se elimină influenţa preţurilor. Totuşi, se ia în calcul expansiunea, care poate influenţa puternic rezultatul în contextul în care anual reţelele de hipermarketuri, supermarketuri, magazine de tip discount deschid 150-250 de magazine.
Datorită cifrei de afaceri de sute de milioane de euro sau chiar peste 1 mld. euro, datele anunţate de aceste reţele sunt cele care influenţează cel mai puternic vânzările totale, mult mai mult decât cele comunicate de micile magazine care au avut cel mai mult de suferit în criză.
Astfel, în timp ce expansiunea comerţului modern susţine creşterea vânzărilor acestor jucători, în comerţul tradiţional aceiaşi factori pot duce la un declin al vânzărilor. Situaţia se aplică în special comerţului alimentar unde cifrele anunţate de INS reflectă astfel mai degrabă evoluţia din comerţul modern decât din tot comerţul. Comerţul modern este o piaţă de 10 mld. euro anual, având o cotă de piaţă de circa 60% în totalul comerţului alimentar.
