Comoara de sub Calea Victoriei: cel putin jumatate de miliard de euro valoreaza Sala tezaurului a Muzeului de Istorie

23 apr 2010 Autor: Doina Anghel

Aurul din tezaurul istoric nu a fost niciodata evaluat si nu este asigurat, pentru ca statul roman nu isi permite sa plateasca polite de 50 de milioane de euro anual. Reprezentantii muzeului stau insa linistiti, pentru ca piesele sunt expuse intr-un buncar care i-a pacalit pe nemti in timpul Primului Razboi Mondial si au instalat un sistem performant de securitate, cu infrarosii, senzori si jandarmi.

Daca vrei sa vezi cu ochii tai cum arata 500 mil. euro in aur, nu trebuie decat sa cobori in Sala tezaurului din Muzeul National de Istorie, unde sunt expuse cele mai de pret obiecte din istoria Romaniei: tezaurul de la Pietroasele, bratarile dacice, bijuteriile Casei Regale, plus sute de alte arme sau bijuterii.

Colectia nu este evaluata si nu este asigurata, insa potrivit unor experti din domeniu, valoarea ei depaseste 500 de milioane de euro.

"Tezaurul istoric, adica tot ce se afla in expunere si in depozite, poate sa valoreze o suma cu sapte zerouri "in coada", evident in euro. Fara indoiala, un astfel de calcul e greu de facut, pentru ca in vremuri normale sau chiar de razboi nimeni nu va ajunge sa scoata vreodata piesele din tezaur la vanzare, ca sa ajungi sa le cunosti valoarea de piata", spune doctorul Ernest Oberländer-Tarnoveanu, seful Departamentului numismatica si tezaur din Muzeul National de Istorie al Romaniei.

Obiectele aflate in Muzeul National nu au fost niciodata asigurate, astfel nu se poate face o estimare a valorii lor pe baza politelor de asigurare, desi in legea patrimoniului, care a fost adoptata in 2003, este obligatoriu pentru institutiile de cultura sa-si asigure colectiile aflate in proprietate sau custodie.

Reprezentantii Ministerului Culturii au un raspuns simplu la aceasta situatie "Nu sunt bani. Desi in legislatie exista prevederea de a se asigura colectiile, bugetele sunt total insuficiente si pentru platile curente, daramite pentru asigurari", afirma Radu Enache, consilierul ministrului culturii Hunor Kelemen.

Un calcul al brokerilor de asigurari arata ca pentru o astfel de colectie statul roman ar putea sa plateasca anual aproximativ 50 mil. euro.

"Pentru obiecte de arta, in special tablouri, in valoare de 100.000 de euro, asigurarea anuala poate costa intre 2.000 si 10.000 de euro", spune Bogdan Andriescu, presedintele asociatiei brokerilor din asigurari ANSICAR.

"Aurul este asigurat pentru sume mai mari pentru ca este mai usor vandabil", afirma el. Politele de asigurare pentru arta se incheie pentru incendii, furt, explozii, iar pentru transportul acestor obiecte clientul plateste o taxa separata de aproximativ 1.000 de euro.

Statul roman isi permite sa asigure colectiile doar temporar, atunci cand sunt trimise la expozitii in afara muzeelor.

"In cazul nostru, asiguram piesele doar atunci cand sunt trimise la expozitii. Piese individuale din tezaurul Romaniei, atunci cand au fost expuse in strainatate, au fost asigurate in ultima vreme pentru sume intre 1,5 si 3 milioane de euro, intre 7 si 10 milioane de euro si doua piese pentru sume intre 10 si 15 milioane de euro", arata Oberländer intr-un interviu la ZF.

"Fiecare dintre cele 12 bratari dacice aflate in proprietatea sau custodia Muzeului National de Istorie a Romaniei este asigurata atunci cand merge in strainatate pentru 400.000 de euro, deci valoarea lor totala ar putea fi estimata la aproximativ 5 milioane de euro", adauga istoricul.

Un indiciu in aflarea valorii pieselor din tezaurul Romaniei ar putea fi si evaluarea de acum 30 de ani, care s-a facut in cursul unor discutii pregatitoare pentru pregatirea unei expozitii in SUA. "Pentru o parte a pieselor din prezentarea actuala, asigurarea urma sa fie pentru suma de 80 de milioane de dolari. Este o regula ca niciodata nu vor fi expuse in strainatate toate pisele dintr-un tezaur, pentru ca sunt riscuri nenumarate ca piesele sa fie deteriorate sau pierdute, intr-un eventual accident", mai spune istoricul.

De ce se tine cont in evaluarea unei colectii

"In evaluarea unei colectii este luata in considerare calitatea lucraturii, pietrele pretioase, raritatea si calitatea executiei. Daca sunt unicate, atunci valoarea lor creste. Firmele de asigurari se angajeaza sa plateasca despagubiri la valoarea de inlocuire.

Sarcofagul lui Tutankhamon este asigurat cand este trimis la expozitii straine pentru o suma care poate fi estimata intre 500 si 700 de milioane de dolari", explica Oberländer.

Costurile de intretinere a tezaurului nu sunt nici ele de neglijat si se ridica la aproximativ 100.000 de euro anual. "In aceasta suma intrand atat salariile personalului, cheltuielile de asigurare a caldurii, iluminatului si intretinerii, precum si intretinerea sistemelor de protectie specifice. Vitrinele se curata o data pe trimestru, dar vara trebuie sa intervenim mai des, din cauza umiditatii si a prafului", afirma istoricul.

Inima reginei Maria a ajuns in subsolul MNIR

Frumusetea pieselor din aur antice si a bijuteriilor impunatoare ale Casei Regale a Romaniei este subliniata de luminile vitrinelor din sticla dintr-o sala dreptunghiulara de mai putin de 1.000 de metri patrati aflata sub Calea Victoriei.

Putini romani ii mai calca astazi pragul. Intr-o zi obisnuita, daca vezi 3-4 vizitatori intr-o ora, si acestia straini. E drept, in afara de tezaur nu sunt prea multe lucruri de vazut, doar reproducerea Columnei lui Traian, o colectie de medalii si una de timbre, din care nu lipseste celebrul "Cap de bour". Langa bijuteriile Coroanei poti vedea o caseta din aur si pietre pretioase care a adapostit pana in urma cu cativa ani inima reginei Maria. Caseta a fost adusa in Romania de la Balcic, dupa pierderea Cadrilaterului, iar inima reginei sta acum depozitata in subsolul muzeului, alaturi de comorile medievale si moderne ale Romaniei.

O mare parte a muzeului nu poate fi vizitata, de vreme ce cladirea nu a fost nici acum consolidata dupa lucrari care au inceput acum aproape zece ani de zile. In holul muzeului sunt organizate expozitii temporare, insa restul obiectelor istorice stau inghesuite in depozit.

Aproape 70.000 de vizitatori vin anual sa vada Muzeul National, fata de acum 20 de ani, cand veneau anual intre 100.000 si 300.000 de vizitatori. Cifra a inceput sa creasca de la inaugurarea noptii muzeelor, cand la Muzeul de Istorie vin aproape 20.000 de oameni intr-o singura noapte.

Spectaculosul furt al Tezaurului de la Pietroasele

Constantin Bacalbasa povesteste in primul volum al "Bucurescilor de altadata" cum s-a furat in 1877 "Closca cu puii de aur" din Muzeul National, care avea la acea vreme sediul in actuala cladire a Universitatii Bucuresti, in acelasi corp cu Senatul. "Autorul era un tanar, un anume Pantazescu, o fire de visator anormal, un artist in felul sau care si-a pus in cap sa fure Closca cu puii de aur de la muzeu (...)Sala in care se afla closca cu pui era situata sub una dintre salile cancelariei Senatului. Fiindca furtul a fost savarsit in timpul sesiunii parlamentare, Pantazescu s-a strecurat de cu ziua in aceasta sala si s-a ascuns. Dupa ce s-a innoptat si orice miscare a incetat, s-a pus pe lucru. Cu oarecare instrumente pe care si le procurase: o dalta, un mic fierastrau, un burghiu si un cleste, a taiat podeaua, pe un spatiu cat sa treaca corpul unui om, apoi cu burghiul a facut in tavan o gaura subtire atat cat sa poata trece prin ea o umbrela inchisa. Dupa ce umbrela a trecut toata dincolo, Pantazescu a deschis-o si a inceput sa darame tavanul (operatiune necesara pentru ca bucatile de moloz sa cada in umbrela fara zgomot)", scrie Bacalbasa. Pantazescu s-a lasat apoi pe o franghie in jos, a furat toate piesele, le-a introdus in pantalonii pe care ii transformase in saci legandu-i cu sfoara la glezne si a urcat inapoi pe franghie cu indemanarea unui atlet. Pantazescu a fost prins la cateva zile dupa furt din cauza vanitatii sale, spune Bacalbasa, pentru ca s-ar fi laudat in stanga si in dreapta despre isprava sa, dupa ce vanduse din piese unui negustor.

Un timbru cat un Maserati

Sala tezaurului, in care se afla colectia de la Pietroasele, bratarile dacice, bijuteriile Casei Regale a Romaniei, nu este singura comoara a Muzeului, o "bijuterie" dorita de colectionari fiind si celebrul timbru "Cap de bour", primul timbru romanesc, din 1858 care poate fi cumparat pentru sume intre 50.000 si 100.000 de euro, suma cu care ai putea sa-ti achizitionezi un Maserati. In prezent, in lume sunt aproximativ 750 de astfel de timbre, din care 50 se afla in Romania. Opt timbre "Cap de bour" din a doua emisiune din 1858 sunt lipite pe ziarul "Zimbrulu si Vulturulu", din secolul al XiX-lea, care a fost achizitionat in 2007 pentru aproximativ un milion de dolari (830.000 de euro) de un colectionar. "Cap de bour", un timbru mai mic de 2 cm patrati, a facut istorie si in cinematografie, reprezentand cheia enigmelor din filmul "Charade", din 1963, in care au jucat Cary Grant si Audrey Hepburn.

Buncarul de sub Calea Victoriei

Putini stiu ca Sala tezaurului de la Muzeul National de Istorie este plasata in fostul safe al Palatului Postelor, o incapere de aproape 1.000 de metri patrati aflata sub trotuarul din fata cladirii CEC. Mii de oameni trec zilnic pe Calea Victoriei fara sa stie ca au sub picioare aproape un miliard de euro in aur, cea mai valoroasa colectie de istorie a Romaniei. "Sala tezaurului se afla in fostul safe al Palatului Postei. Acolo se pastrau acum o suta de ani milioane de lei in aur fara probleme. Cand s-a retras armata romana, in timpul Primului Razboi Mondial, acolo au ramas 5 milioane de lei-aur, pentru plata salariilor functionarilor de la stat ramasi pe loc, ceea ce era o suma considerabila, daca este sa te gandesti ca la acea vreme salariul lunar al unui profesor universitar sau ministru era de 2.000 de lei", spune istoricul Ernest Oberländer Tarnoveanu. Sala tezaurului este prevazuta cu un sistem complicat de securitate, cu infrarosii, senzori si este pazita in permanenta de jandarmi. In jurul salii este prevazut, de asemenea, "un culoar de securitate". Piesele sunt manevrate de istoricii de la Muzeul National, iar deschiderea vitrinelor se face numai in prezenta unei comisii speciale din care fac parte angajatii muzeului si ai Ministerului de Interne.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 23.04.2010

 
Cuvinte cheie:
tezaur istoric
, aur
, Calea Victoriei
, Muzeul de Istorie
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide