Consiliul Concurenţei a declanşat ieri o investigaţie în industria de procesare a laptelui privind o posibilă înţelegere pe piaţa colectării de lapte, procesării şi comercializării. Instituţia care veghează la respectarea regulilor de funcţionare a pieţei libere a organizat o operaţiune în urma căreia au fost ridicate documente de la sediile a 14 procesatori, dar şi de la Asociaţia Patronală Română din Industria Laptelui (APRIL). Procesatorii care au fost inspectaţi de Concurenţă sunt Albalact, Covalact, Danone, Frieslandcampina, Almera International, Dorna Lactate, Hochland, Lactate Natura, Napolact, Lactag, Lacto-Solomonescu, Teletext, Unicarm şi Unilact Transilvania. Aceste companii riscă, în cazul în care vor fi găsite vinovate, amenzi de până la 10% din cifra de afaceri, ceea ce ar însemna plata unor penalităţi de 50 mil. euro, luând în calcul rulajele din 2012. Piaţa laptelui este un business de 800 mil. euro - 1 miliard de euro, potrivit datelor din industrie.
„Legea concurenţei interzice orice înţelegeri exprese sau tacite între agenţii economici ori asociaţiile de agenţi economic, care au ca obiect sau au ca efect denaturarea concurenţei pe o anumită piaţă“, se arată într-un anunţ al Consiliului Concurenţei.
Investigaţia declanşată de Consiliul Concurenţei vine în contextul unor tensiuni între fermieri şi procesatori, acuzaţiile curgând în ultimii ani de ambele părţi. Crescătorii de animale acuză preţurile mici oferite pentru lapte la poarta fermelor, iar companiile procesatoare explică la rândul lor că fermierii nu respectă contractele de livrare. „Nu a fost specifiat clar de ce suntem acuzaţi. Ne-au argumentat că au declanşat investigaţia pe baza informaţiilor apărute în presă. Nu au cum să aibă loc înţelegeri în condiţiile actuale de faţă cu o piaţă în scădere când toată lumea se luptă“, explică Dorin Cojocaru, preşedintele APRIL.
Procesatorii nu au comentat niciodată preţurile
Ziarul Financiar a adus în ultimii doi ani de mai multe ori în lumina reflectoarelor „drumul laptelui“, parcursul de la materia primă până la raft, proces în urma căruia preţul se majorează de cel puţin cinci ori. Pe rafturile marilor magazine un litru de lapte se vinde pentru aproximativ 5-6 lei/litru, iar la magazinele de proximitate, cele care fac parte din comerţul tradiţional, preţul poate urca chiar şi până la 7 lei/litru.
Ieri producătorii incriminaţi de investigaţia Consiliului Concurenţei nu au făcut precizări în privinţa motivelor pentru care au intrat sub lupa instituţiei. Singurele trei mari companii care au răspuns solicitării ZF au fost Albalact, Danone şi Frieslandcampina. Reprezentanţii acestor trei procesatori au precizat numai că au furnizat informaţiile solicitate şi că se află în contact cu autorităţile.
Până în prezent niciun jucător din industria laptelui nu a făcut publice date concrete care să aducă explicaţii clare privind modul în care laptele ajunge să fie de cinci ori mai mare raft decât la poarta fermei.
În general, în industria alimentară costul materiei prime reprezintă cel mai greu element din total, iar controlul preţurilor de achiziţie reprezintă o pârghie ce poate face diferenţa dintre profit şi pierdere.
Patronatul contestă datele Eurostat
„La APRIL nu avem date privind preţurile de achiziţie practicate de procesatori. Se fac însă confuzii în legătură cu preţul laptelui atunci când se fac comparaţii cu alte ţări. În România jumătate din preţul de raft este TVA, iar restul se împarte între procesator şi fermier. Preţul final include costul transportului sau cel al gazelor“, mai spune Cojocaru.
Datele statistice arată însă clar că pe piaţa locală a laptelui are loc o situaţie paradoxală. La poarta fermei, producătorii români vindeau atât în luna aprilie a acestui an, cât şi pe întreg parcursul anului trecut cel mai ieftin lapte din Europa. Statistica CLAL, o companie europeană de consultanţă şi brokeraj pe piaţa laptelui, şi un reprer în industrie, indică în luna aprilie un preţ mediu la poarta fermei de 0,27 euro/litru(1,22 lei/litru de lapte) în România, cel mai mic dintre toate economiile luate în calcul. Spre exemplu, aceeaşi sursă arată un preţ de 0,31 euro/litru în Slovacia, 0,33 euro/ litru în Bulgaria sau 0,32 euro euro/litru în Ungaria. Mai mult, datele Eurostat arată că pentru 100 de kilograme de lapte (0,996 litri de lapte înseamnă 1 kilogram) fermierii români au încasat în 2012 în medie circa 25 euro, cu două treimi sub preţul din Grecia sau Finlanda.
Dorin Cojocaru de la APRIL contestă relevanţa datelor Eurostat, argumentând că există diferenţe de specificaţii între laptele de pe diferite pieţe, aceasta fiind justificarea pentru diferenţele de preţ.
Procesatorii sunt înteleşi şi fac 30% marjă de profit, spun fermierii
Plaja de variaţie între preţurile oferite la poarta fermei de marii procesatori de lapte este de numai 0,1-0,2 lei/litru iar preţurile sub cele medii sunt oferite doar în zonele unde fermele sunt fragmentate iar jucătorii multinaţionali au mai multă forţă în negociere, spune Ioan Boca, crescător cu 130 de vaci de lapte şi care colectează lapte din cinci comune în judeţul Mureş.
„Procesatorii sunt organizaţi şi se înteleg la anumite marje de preţ, sunt companii mari şi se pot duce preţul în jos. Ei nici nu îşi sparg teritoriul unuia celuilalt, se ştie foarte bine cine cu cine şi unde lucrează. Se mai încalcă spaţiul doar atunci când este nevoie mare de lapte“, spune crescătorul de animale.
El mai spune că la o canitate zilnică livrată de 16.000 de litri reuşeşte să obţină o cotaţie de 1,6 lei/litru la poarta fermei.
„Preţul real este de 1,7-1,8 lei/litru. Am discutat recent şi cu o companie din Italia care vrea să importe lapte din România pentru a produce brânză. Eu cred că marja de profit a procesatorilor este şi de 30% iar noi fermierii am terminat pe pierdere anul trecut“.
Un discurs similar are şi Claudiu Frânc, preşedintele Federaţiei Naţionale a Crescătorilor de Bovine din România (FCBR), care spune că zonele de achiziţie sunt împărţite geografic.
„Ei şi-au împărţit geografic piaţa şi scandalul aflatoxinei a apărut din cauza unui conflict între multinaţionale care şi-au încălcat teritoriul“, explică Frânc.
România a ajuns la un şeptel de 2 milioane de bovine, în scădere cu 30% faţă de acum şapte ani dar şi o densitate de 15 bovine la 100 de hectare, una dintre cele mai mici din UE.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 19.07.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
