Guvernul nu are încă o strategie finalizată pentru atragerea investitorilor străini. În lipsa unor intrări de capitaluri străine şi şansele de a avea creştere economică se diminuează ţinând cont de dependenţa României de capitalul extern, în condiţiile în care gradul economisirii interne este redus.
Surprinzător, Lăpădat nu se declară dezamăgit de cifrele privind nivelul investiţiilor străine de anul trecut, susţinând că "stăm bine" comparativ cu alte ţări de regiune, cu excepţia Poloniei bineînţeles.
Pe parcursul primelor zece luni din 2011, investiţiile străine directe au scăzut cu 43,8% faţă de soldul din octombrie 2010, la 1,3 mld. euro, conform ultimelor date publicate de BNR. Evoluţia investiţiilor străine contrazice optimismul debordant al autorităţilor care sperau la 3,5-4 mld. euro în 2011.
Majoritatea analiştilor au caracterizat evoluţia investiţiilor străine directe în 2011 ca fiind "dezamăgitoare" şi "îngrijorătoare", ele reuşind să acopere doar 32% din deficitul de cont curent. Fluxurile de investiţii au fost chiar mai scăzute decât în 2010 şi este posibil ca cifra pentru întregul an 2011 să nu depăşească 1,5 mld. euro.
Pe lângă plecarea Nokia şi a Tnuva, pe lista veştilor rele de anul trecut mai pot fi amintite mutarea centrului de servicii ING de la Cluj în Ungaria, relocarea fabricilor Coca-Cola din Iaşi în Moldova sau ale Nestlé şi Kraft în Bulgaria. La deciziile de plecare a nerezidenţilor se adaugă şi eşecul atragerii mai multor investitori străini în 2011. Şeful Centrului Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine afirmă că, deocamdată, nu au mai apărut semnale negative de la alţi investitori străini care ar vrea să plece din România.
Dimpotrivă, el susţine că ar fi apărut o serie de "semnale pozitive" care indică intenţii de relocare a unor activităţi în România. În ce domenii?
Preponderent domeniile auto şi IT, dar urmează şi discuţii legate de domeniul agricol. "Sperăm să nu rămânem doar la stadiul de intenţii şi discuţii."
Conform informaţiilor dintr-un document al Guvernului destinat investitorilor străini, România are ca obiectiv atragerea de investiţii străine în infrastructură, agricultură, energie sau sănătate.
După anul de graţie 2008, când investiţiile străine au atins un maxim de 9,5 miliarde de euro, au urmat trei ani de căderi continue. Deşi economia a revenit pe creştere în 2011, după doi ani de recesiune, investitorii străini nu s-au grăbit să vină în România.
Evoluţia ISD oglindeşte percepţia străinilor faţă de România şi atractivitatea mediului de afaceri. Volumul mic al investiţiilor străine arată că infrastructura deficitară şi tergiversarea eficientizării şi restructurării sectorului public şi-au spus cuvântul. Dar înrăutăţirea activităţii investiţionale în România este corelată şi cu amplificarea aversiunii faţă de risc la nivel internaţional.
La valul precedent de investitori străini, înainte de criză, elementele principale de atracţie au fost cota unică şi procesul de convergenţă la UE. Iar printre atuuri figurau piaţa de desfacere mare şi forţa de muncă ieftină.
România rămâne în continuare atractivă pentru investitorii care caută forţă de muncă ieftină, însă pentru următorii ani se impune creşterea competitivităţii produselor şi serviciilor româneşti pentru a face faţă concurenţei internaţionale.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
