Eveniment
Conferinţa „ZF Transport, Logistics&Automotive Summit 2018“: Investitorii se interesează tot mai mult de învăţământ, iar o autostradă reprezintă un bonus
La conferinţa ZF au participat peste 200 de invitaţi interesaţi de transporturi
România oferă perspective atrăgătoare pentru investitori şi are avantaje certe, chiar şi cu o disponibilitate redusă a forţei de muncă şi fără prea multe autostrăzi sau căi ferate modernizate.
Şcolile duale şi pregătirea oamenilor care vor lucra în producţie reprezintă criteriul principal pentru care vom fi aleşi sau eliminaţi de pe harta investiţiilor, a spus Răzvan Iorgu, managing director CBRE România, în cadrul conferinţei ZF Transport, Logistics & Automotive Summit 2018, organizată de ZF în parteneriat cu Automobile Bavaria Group, Robert Bosch, CTP, International Alexander Holding, Mainfreight şi Sixt.
„În general, toate procesele de acest tip, de selectare a locului unde va fi realizată investiţia se deasfăşară ca o analiză a locaţiei. Avem un serviciu care analizează oportunitatea investiţiilor într-o anumită ţară. Vorbim de Polonia, Cehia, Slovacia pentru a câştiga un anumit client, o investiţie pentru ţara în care ne luptăm. Cea mai importantă temă se referă la locurile de muncă, la disponibilitatea locurilor, la calificarea forţei de muncă“, explică Răzvan Iorgu.
Modelul german al învăţământului profesional dual, prin care companiile se implică direct în sistemul de învăţământ reprezintă soluţia găsită atât de guvern, cât şi de investitori pentru a acoperi acest deficit. Forţa de muncă poate reprezenta un factor la fel de decisiv precum infrastructura în discuţia cu un posibil investitor, pe măsură ce acesta are nevoie de sute dacă nu chiar mii de muncitori pentru a porni o nouă unitate de producţie.
„În 2013 am înfiinţat o şcoală profesională germană duală în Alba care a pregătit elevii doi ani cât s-a extins fabrica, iar apoi elevii pregătiţi au lucrat pe liniile de montaj. Sunt astfel de şcoli pe toate domeniile. Există agenţi economici în toate domeniile care şi-au dat seama că trebuie să investească în forţa de muncă de timpuriu, a spus Stelian Fedorcă, consilier de stat, consilier în aparatul de lucru al prim-ministrului. El a spus că un astfel de elev, angajat într-o fabrică a unui producător de componente auto poate câştiga mult peste 2.000 de lei lunar sau chiar 3.000 de lei, în funcţie de poziţia pe care o are. Deosebirea dintre învăţământul profesional clasic şi cel dual e că în cel clasic elevul alege o şcoală unde învaţă meserie la un agent economic pe care nu-l cunoaşte, iar în sistem dual elevul alege compania.
Attila Szabo, directorul general al Ford România, spune că în cazul unui producător auto, fluxul de componente către uzină este unul extrem de important, astfel încât nevoia de a avea o infrastructură rutieră modernă facilitatează eliminarea timpilor pierduţi. Mai mult, orice piesă sau maşină „blocată“ în trafic trebuie finanţată
„Avem nevoie stringentă de infrastructură. Avem piese care ne vin din România sau din străinătate. Dacă până la graniţa cu România transportul rulează cu 70 km pe oră, în ţară acesta scade la 40 km/h. Fiecare minut în trafic reprezinta un cost adiţional pentru noi. Este o pierdere pentru toata lumea si toti trebuie sa fim conştienţi ca trebuie sa imbunătăţim infrastructură“, a spus Attila Szabo. El a subliniat că un numai realizarea unui drum expres până la Slatina ar duce la câştigarea a două ore.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
-
Schimbare de macaz în retail: Marile hipermarketuri lansează pe bandă branduri de discount, cu produse ieftine şi reduceri masive
-
Florin Georgescu, BNR: Suntem pe ultimul loc în UE la intermedierea financiară, dar indicatorii de soliditate financiară şi profitabilitate ai băncilor din România sunt peste mediile UE
-
Banii care nu vin niciodată: Cum au ajuns 2.500 de firme non-IT să aştepte cei 350 mil. euro din PNRR pentru modernizare de peste un an. „Calculatoarele pe care le-am trecut în ofertele iniţiale sunt deja de generaţie veche“
-
Cristian Rusu vrea să relanseze Rus Savitar, pe care l-a răscumpărat: Ajungem la break-even şi apoi reluăm creşterea
-
Industria locală de asset management, intrări nete de 578 de milioane de lei în martie, cea mai bună evoluţie lunară din ultimii trei ani
-
ZF Private Health. Dr. Daniel Vîlcioiu, fondatorul Clinicii de Chirurgia Mâinii din Bucureşti: Clinica a pornit de la o nevoie în piaţă, cererea este mare pentru patologia mâinii
-
ZF/First Bank Lecţii de Business. Radu Georgescu, unul dintre cei mai puternici antreprenori din IT: Punctualitatea este un element de respect. O companie se bazează pe livrări la timp. Mi se pare esenţial
-
Sorin Pâslaru, ZF: Este foarte bine că vin investitori în centre de servicii şi suport, dar vom trece de statutul de economie periferică abia când la rândul lor firmele româneşti îşi vor automatiza şi externaliza procesele de business
-
Business sportiv. Cătălin Sprînceană, preşedinte, Federaţia Română de Ciclism: Avem 1.000 de ciclişti licenţiaţi, dar numărul practicanţilor este de cel puţin 6-7 ori mai mare. Stăm foarte bine la numărul evenimentelor de ciclism comparativ cu ţările din regiune
-
ZF Investiţi în România! Start-Up Nation devine un program social în 2024 şi se adresează mai mult categoriilor defavorizate. Ana Morun, Inspire Fonduri: Să nu începeţi să daţi bani consultanţilor drept avans
-
Afaceri de la Zero. Cristiana Coman a plecat din resurse umane şi a dezvoltat un brand de produse cosmetice cu ingrediente naturale pentru femei
-
ZF Live. Cum a mers creditarea retail şi corporate la CEC Bank la început de an? Bogdan Neacşu, CEO al CEC Bank: La companii există o scădere a trendului de creditare şi cred că este cumva şi firesc. În cazul persoanelor fizice este o revenire a trendului de anul trecut
-
ZF Deschiderea de astăzi la Bursă. Ana Maria Neaţu, BVB: Prima etapă a programului BVB Arena, din 23 aprilie până pe 31 mai. Urmează apoi alegerea finalistelor şi semifinalistelor
-
Cazările Airbnb, pe care o platformă externă le estimează la 180 mil. euro, sunt o necunoscută pentru ANAF şi Ministerul Turismului. Cum face statul să închidă ochii la o piaţă care creşte cu 40%
-
Business sportiv. Undă verde pentru arena de 165 milioane de euro de la Timişoara: guvernul a aprobat indicatorii tehnico-economici ai noulului stadion