Crin Antonescu, preşedintele PNL, copreşedinte al USL şi cel mai bine plasat om politic, la acest moment, pentru câştigarea alegerilor prezidenţiale de anul viitor, admite că încă este neclar ce vrea să facă guvernarea.
Comentând observaţiile oamenilor de afaceri potrivit cărora nu există măsuri concrete pentru susţinerea mediului economic şi nici perspective vizibile în sensul de mai sus, Antonescu a admis ieri: „Exact asta este şi percepţia mea, care nu sunt în bussines, sunt în politică“. În emisiunea „După 20 de ani“ de ieri de la ProTV, Antonescu a comentat afirmaţiile făcut săptămâna trecută la ZF Live de Violeta Ciurel, directorul din România al gigantului în asigurări AXA, potrivit căreia nimic concret şi cu impact pentru economie nu se vede în urma acestor luni de guvernare a noii puteri politice.
„Exact asta este şi percepţia mea, care nu sunt în bussines, sunt în politică şi cuvânt cu cuvânt pot să semnez oricând declaraţia pe care dumneavoastră aţi citit-o. (...) Da, este încă neclar ce vrea să facă guvernarea, dezideratele din această declaraţie exprimate de un om din mediul de bussines sunt evident şi ale noastre, şi sunt ale noastre nu doar ca partid politic sau ca Uniune, pentru că să ştiţi, este dorinţa şi a celor din PSD. Dezvoltarea-i necesară pentru această ţară, indiferent că suntem de dreapta, de stânga, liberali sau socialişti. Cred că şi cei din sistemul bugetar sunt interesaţi ca domeniul privat să meargă bine, pentru că în fond salarizarea lor, finanţarea instituţiilor publice, bugetare, la care lucrează depinde de bugetul de stat alimentat până la urmă de acest sector“, a comentat preşedintele PNL declaraţia directorului AXA. Ciurel spusese: „Este neclar ce vrea să facă guvernarea, deocamdată nu văd niciun impact pozitiv asupra economiei, nu văd nimic concret. Mă aştept la un sistem fiscal mai simplu, care să încurajeze dezvoltarea sistemului privat şi reducerea şomajului“.
Florian Niţu, managing partner al casei de avocatură Popovici Niţu & Asociaţii, spune la rândul său că ameninţarea unei crize locale este serioasă, alimentată de incertitudini în reglementare şi mesaj politic ambiguu pentru economie. „Sunt încă zone în care economia este confruntată cu o suspendare temporară a proiectelor noi, ca de exemplu în energie regenerabilă, în aşteptarea unei decizii politice cu privire la nivelul subvenţiilor acordate prin certificatele verzi.“
„Reluarea proiectelor de infrastructură se face greu, alternativele de finanţare privată pentru acestea nu sunt încă vizibile, în timp ce cadrul legal se «rescrie». În plus, vedem tot mai multe proceduri de lichidare, retrageri de investiţii şi capitaluri, în general pentru raţiuni şi motive domestice, de la modificări în profilul de risc de ţară până la probleme de mentalitate şi/sau cost al forţei de muncă.“
Alţi oameni de afaceri spun că în primul rând statul trebuie să-şi plătească arieratele. „Până în momentul de faţă nu se vede vreun ajutor al statului în economie. Blocajul din 2012 continuă să-şi facă efectul tot mai puternic, iar începutul de an nu este unul care să ne dea speranţe că motorul economiei va porni. Acest lucru l-am simţit şi la nivelul companiei pe care o conduc şi rezultă şi din discuţiile pe care le-am avut cu alţi oameni de afaceri. Aşteptăm un set de măsuri care să ducă la repornirea motoarelor economiei şi un cadrul legislativ predictibil, nu stimulativ. De exemplu, statul să-şi plătească arieratele pe care le are la lucrările efectuate în 2012 şi care creează un blocaj în economie“, spune şi Gheorghe Ciubotaru, proprietarul grupului de firme Electroalfa din Botoşani, cu afaceri de 40 milioane de euro anual.
Venirea la putere a USL şi maniera categorică în care Uniunea a câştigat alegerile i-au făcut pe mulţi oameni din business să spere că ceva se va schimba în maniera de guvernare. Susţinerea populară masivă era un bun argument pentru o schimbare, cu atât mai mult cu cât programul de guvernare indica intenţia de modificare a unora dintre prevederile legislaţiei fiscale - în primul rând o reducere a costisitorului impozit pentru asigurări sociale - pentru a stimula economia ajunsă la capătul puterilor după ani de zile de criză. Doar că oamenii de afaceri sunt obligaţi acum să constate inerţia guvernării şi nu doar atât, ci şi lipsa de perspective pentru o schimbare. Nu se poate face totul peste noapte, dar nici în pregătire nu există vreun proiect, nu este avansată public nicio soluţie pentru a scoate economia din mediocritatea creşterii de un procent-două.
Cum explică Antonescu, liderul liberal care are şansa să devină din 2014 preşedintele României, situaţia?
Admiţând o lipsă de claritate în actul de guvernare, el spune că am avut de-a face cu o perioadă în care Guvernul a trebuit să înjghebe un buget cu puţine şanse de a avea o perspectivă, o personalitate, o amprentă.
„A fost un buget din toată nevoia - cum se spune în popor - şi sigur că rămâne ca în cursul lunilor următoare şi perioadei următoare, trecând nişte hopuri care au ţinut şi de vizitele cele mai recente ale FMI, unde au existat câteva mişcări ca să spun aşa dictate, că asta e situaţia, să înceapă Guvernul încet, încet, cât se poate de repede, cât e posibil, realist de repede să creeze, să mute pe această tablă.“
Dincolo de constrângerile recunoscute de toată lumea, unde este amprenta liberală asupra guvernării? Pentru că liberalii şi-au făcut mereu un titlu de onoare din a fi mai prietenoşi cu mediul de business?
În programul de guvernare există intenţia de reducere a fiscalităţii (a impozitului pe veniturile salariale, a TVA şi a CAS pentru angajator), iar liberalii şi-au asumat cu mândrie paternitatea unora dintre aceste idei?
„Cred că discuţia despre măsuri de dreapta, măsuri de stânga, măsuri liberale, măsuri socialiste în plan economic în acest moment e mai puţin potrivită decât altă dată. Ne uităm la întreaga Europă şi vedem că în momentul în care stai sub constrângerea unui deficit fixat dinainte, în care mai stai - cum e cazul României şi altor ţări - şi sub constrângerile din ce în ce mai multe şi din ce în ce mai dure ale unor acorduri cu FMI, există foarte puţin loc pentru imaginaţie, cretivitate politică şi ideologică sau doctrină. Este până la urmă o luptă aproape disperată de a gestiona sau de a salva de scufundare sau de avarie o ambarcaţiune pe care de fapt nici nu o pilotezi“, a venit replicat Antonescu la emisiunea de la ProTV, „După 20 de ani“.
El a adăugat însă că în mod sigur există opţiuni majore, în sensul acesta fiind insistenţele PNL pentru păstrarea cotei unice la 16% în negocierile cu PSD.
Cota unică de 16% a fost păstrată, dar celelalte măsuri promise nu se văd. Iar cu aceste promisiuni de măsuri USL a câştigat guvernarea - dincolo de greşelile fostei guvernări. În plus, prima grijă a USL a fost instalarea de oameni în toate funcţiile importanmte ale guvernării - în primele 100 de zile ale guvernului Ponta I au fost făcute peste 500 de numiri în funcţii -de la inspectorate şcolare, direcţii sanitare şi până la regii autonome aflate în subordoniea guvernului sau a autorităţilor locale.
„PNL nu şi-a dorit niciodată acord cu FMI, care este un tratament extrem de dur“
Preşedintele PNL Crin Antonescu a mai spus ieri la emisiunea „După 20 de ani“ de la ProTV, că PNL nu şi-a dorit niciodată un acord cu FMI, acesta fiind, spune el, un tratament extrem de dur, adăugând însă că ar putea avea loc o discuţie cu reprezentanţii FMI care să lase mai multă libertate Guvernului.
„Eu nu mi-am dorit niciodată şi PNL niciodată nu şi-a dorit un acord cu FMI-ul, pentru că un acord cu FMI-ul este în cel mai bun caz, să luăm varianta optimistă, un tratament extrem de dur, ca un fel de regim - vorbim aşa în termeni foarte populari - ca un fel de regim extrem de sever, care e necesar ca să nu se agraveze starea de sănătate şi Doamne fereşte să nu chiar aibă consecinţe fatale, dar care nu e deloc plăcut. Eu nu cred, în orice caz PNL n-a făcut-o, că cineva trebuie să-şi dorească, să-şi pună obiectiv să ajungă să aibă un acord cu FMI-ul“, a răspuns liderul PNL.
Actualul lider al PNL continuă, prin ceea ce spune, politica fostului premier liberal Călin Popescu-Tăriceanu, care atât timp cât a fost la Palatul Victoria s-a opus unui acord cu FMI.
Premierul social-democrat Victor Ponta a anunţat însă că susţine continuarea acordului cu FMI – pentru că asigură României o finanţare mai avantajoasă pe pieţele externe – un nou acord urmând să fie semnat, cel mai probabil, în vară.
„După ce am dovedit şi vom dovedi în continuare că suntem una din ţările europene - nu sunt foarte multe, şi nu sunt în orice caz cei mari care se ocupă cu supravegherea în această privinţă - suntem capabili să ne încadrăm, să ne ducem mai departe, să supravieţuim în condiţii extrem de dure privitoare la deficitul bugetar, să putem avea în ceea ce priveşte FMI o altă bază de discuţie, care să lase mai multă libertate Guvernului României de a opta pentru un set sau altul de politici economice“, a spus ieri Crin Antonescu. Andi Manciu
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
