Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului Băncii Naţionale, merge pe o creştere economică de 2% la anul, nivel susţinut în continuare de exporturi, dar şi de refacerea componentei de consum.
"Exporturile nu vor mai creşte ca în ritmul de acum, dar vor creşte şi treptat tracţiunea pentru economie va fi preluată de consum şi de investiţii", menţionează el.
El spune că "avem informaţii de la bănci că se fac investiţii. Acolo unde se dau credite se dau pentru investiţii". La începutul acestui an atât FMI, cât şi BNR şi Guvernul mergeau pentru 2012 pe o creştere economică de 4%, dar această ţintă a fost revizuită acum în toamnă din cauza înrăutăţirii situaţiei din Europa.
Pentru acest an creşterea economică este estimată în jurul a 1,5%. Având în vedere rezultatele bune din trimestrul trei, în special din agricultură, Croitoru nu crede că în T4 vor fi surprize astfel încât să afecteze ţinta pe tot anul.
Este posibil ca Guvernul să meargă pe un deficit bugetar zero astfel încât să nu existe surprize, cum s-au întâmplat în anii anteriori, când estimarea greşită a veniturilor şi menţinerea cheltuielilor au dus la un minus foarte mare în buget?
"Nu cred că este posibil să avem un deficit zero. Nu este de dorit. Un şoc de o asemenea natură în cererea Guvernului nu va ajuta economia. Cred mai degrabă că o eventuală problemă mare în Europa va duce la deteriorarea deficitului", a menţionat Croitoru.
Oricum creşterea economică depinde foarte mult de extern şi de investiţiile din afară. Croitoru spune că investiţiile străine vor creşte, dar nu vor fi la nivelul din anii de vârf, 2007-2008, când România reuşea să atragă aproape 9 miliarde de euro.
Potenţialul de creştere economică a României este de 3-4% pe an.
Problemele Greciei, care au izbit în faţă întreaga Europă, macină toate economiile, iar acum loveşte şi în sistemul bancar european. În ultimele şase luni liderii Germaniei şi Franţei nu au reuşit să găsească o soluţie pentru rezolvarea acestor probleme. Croitoru este mai optimist acum decât acum o lună că aceşti lideri vor ieşi cu o soluţie, pentru că sunt presaţi din toate părţile şi nu mai au timp. Dar cu ce bani vor salva şi statele şi băncile? "Asta e problema!", spune Croitoru.
El nu crede în varianta unui faliment "necontrolat" al Greciei, care ar fi un dezastru. Indiferent cum se va încheia problema din Grecia, România va fi afectată prin mărirea costului resurselor atrase, prin creşterea CDS-ului (prima de risc) şi prin scurtarea maturităţilor liniilor de finanţare.
El spune că băncile româneşti, indiferent dacă sunt deţinute de grupurile elene, sunt bine capitalizate şi pot să facă faţă turbulenţelor. Croitoru spune că BNR are pregătite planuri pentru orice situaţie şi este pregătită să intervină în orice caz care ar apărea. "Aceste planuri sunt scrise pe hârtie."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
