♦ România s-a schimbat enorm în ultimii 30 de ani ♦ Este un stat modern, în multe privinţe ♦ Astăzi, din universităţile româneşti ies IT-işti foarte buni, iar oraşe precum Cluj-Napoca, Oradea şi Timişoara sunt exemple care arată cât de mult a evoluat România în ultimele trei decenii, de la Revoluţia anticomunistă încoace ♦ Dacă statul şi-ar concentra efortul finanţând puternic educaţia şi sănătatea, atunci România va fi un stat modern în toate privinţele ♦ Avem nevoie de o creştere economică sustenabilă, care nu este împinsă de consum.
Daniel Dăianu, academician şi preşedinte al Consiliului Fiscal din România, spune că deficitul bugetar reprezintă o mare vulnerabilitate a economiei româneşti şi este o problemă care trebuie cât mai curând rezolvată. Dar, pentru anii ce vin, sunt şi motive pentru un optimism bine calculat.
„Există o clasă antreprenorială în România care s-a dezvoltat, există o economie care a mers înainte şi a recuperat decalaje, dar există şi acest pasiv structural, care cuprinde deficitul bugetar şi deficitul comercial şi care, din păcate, în momente critice pentru societatea românească, îşi arată colţii. Deficitul bugetar structural este mare, probabil cel mai mare din UE, în jur de 6% din PIB. Din păcate, este foarte probabil să repetăm şi în 2024 experienţa din 2023. Deficitul bugetar este o mare vulnerabilitate a noastră şi nu este exclus ca în 2024 să asistăm la aceleaşi eforturi şi încercări de a reduce în mod forţat cheltuielile“, a spus Daniel Dăianu în timpul emisiunii online de business ZF Live de la finalul anului trecut.
România are o construcţie a bugetului fragilă, iar deficitul bugetar estimat de 6% din PIB în 2023 trebuie privit cu rezerve (vom şti ce a fost, după 25 ianuarie curent – n. red.), întrucât datele în economie şi prognozele sunt învăluite într-o incertitudine, care a tot crescut în decursul lui 2023.
