Creşterea economică pe care o traversează în prezent România este susţinută de consum, datorită majorărilor salariale sau scăderilor de taxe, investiţiile având o pondere mai redusă la acest plus de 3,7% la primul semestru.
Conform datelor Institutului de Statistică, cheltuielile pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei s-au majorat cu 3,6% în volum, în S1 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, contribuind cu 3,5% la creşterea PIB. Formarea brută de capital fix (investiţiile) a avut o contribuţie de 1,5% la creşterea PIB, după ce au avut un plus de 8,1% în volum, faţă de S1 2014. Creşterea internă a fost diminuată de contribuţia negativă a exportului net (importurile au fost mai mari decât exporturile), care a avut un minus de 1,5% la PIB. „Date fiind dinamica cererii interne şi a cererii externe nete din semestrul I, a creditării în lei către populaţie în primele şapte luni ale anului, precum şi perspectiva reducerii TVA la 20% de la 1 ianuarie, atragem atenţia cu privire la riscul deteriorării balanţei comerciale (şi a contului curent) pe termen scurt şi mediu. În acest context, ne aşteptăm la reacţia politicii monetare (inflexiune) începând cu 2016“, comentează Andrei Rădulescu, senior economist al Băncii Transilvania.
Statistica a publicat vineri în detaliu ce a determinat creşterea PIB în T2 şi în S1. La jumătatea anului, ceea ce s-a produs în România are o valoare de 304,9 mld. lei (68,5 mld. euro). Agricultura a stagnat în S1, construcţiile au avut un plus de 0,5% la creşterea PIB, industria a contribuit cu 0,5%, informaţiile şi comunicaţiile au avut un salt de 0,9% la creşterea PIB, în timp ce intermedierile financiare şi de asigurări au contribuit cu numai 0,1%. Administraţia a avut un plus la creşterea PIB de 0,2%, în timp ce activităţile de spectacole, culturale şi recreative au fost pe zero.
Din păcate, economia românească, în ultimii patru ani, a fost susţinută de consum, investiţiile statului rămânând mult în urmă. Majorările salariale la stat (reîntregirea salariilor după tăierea de 25% din 2010), creşterea salariului minim pe economie, creşterile de pensii, reducerea TVA la alimente de la 24% la 9%, reducerea contribuţiilor de asigurări sociale la angajator au încurajat consumul, puternic afectat de criză. O contribuţie însemnată o au şi reducerile de dobânzi la credite, care au lăsat bani disponibili populaţiei. Pentru S2, consumul va continua să fie motorul de creştere a economiei, dar reducerea TVA la alimente ar putea să fie anihilată de majorările de preţ intervenite ca urmare a anului agricol secetos. Pentru a susţine economia, dincolo de arma consumului, statul ar trebui să facă investiţii în infrastructură, un capitol unde guvernul Ponta stă destul de prost. Acest lucru se va vedea în a doua parte a anului, când s-ar putea ca economia să încetinească, neavând un alt impuls fiscal. Agricultura s-ar putea să înghită mai mult din portofelele populaţiei, iar tensiunile de pe pieţele financiare internaţionale să-i determine pe oameni să fie mai prudenţi, ceea ce se va vedea în achiziţiile de maşini, cumpărările de case sau schimbarea hainelor.
