La 1 octombrie 2011 intra în vigoare noul Cod civil, una dintre cele mai mari schimbări legislative din istoria României. În vigoare de pe vreme lui Alexandru Ioan Cuza, Codul civil reuneşte acum Codul familiei şi Codicele de comerţ - în total 2.663 de articole - un fel de Biblie civilă care, din vară, ar urma să fie însoţit de o la fel de laborioasă reglementare - Codul de procedură civilă, codul în vigoare fiind şi el la fel de vechi ca fostul cod civil.
Firesc ar fi fost ca cele două, Codul civil şi Codul de procedură civilă, să fi fost adoptate împreună, spune Călin-Andrei Zamfirescu, partener senior al casei de avocatură Zamfirescu Racoţi Predoiu. Nu s-a întâmplat aşa şi chiar intenţia administraţiei ca el să intre în vigoare la 1 iunie sau 1 iulie este pusă sub semnul întrebării: legea de punere în aplicare a Codului de procedură civilă este întârziată în Parlament. Mai mult, Legislativul are tendinţa de a modifica prin acest act normativ unele aspecte din Codul de procedură civilă care a fost adoptat, de fapt, în 2010.
Avocaţii şi juriştii înţeleg însă modificările majore care vor surveni în urma intrării în vigoare a noilor norme şi încearcă să-i desluşească chichiţele.
În fond, după cum sugerează Cosmin Vasile, partener la Zamfirescu Racoţi Predoiu, noul Cod de procedură civilă va fi un bun prieten al companiilor care îl cunosc şi un adversar al acelora care îl ignoră.
Plecând de la aceste constatări, Ziarul Financiar şi firma de avocatură Zamfirescu Racoţi Predoiu au organizat ieri conferinţa "Noul Cod de procedură civilă - Ghid de utilizare practică", în care lectorii au explicat celor prezenţi - jurişti şi avocaţi din bănci şi companii, aspectele sensibile şi încă nu pe deplin desluşite ale noilor prevederi care, în mod clar, vor schimba multe în comportamentul firmelor sau cel puţin al departamentelor juridice ale acestora.
Cel puţin la nivel declarativ, noile reglementări - atât din Codul civil cât şi din viitorul Cod de procedură civilă - urmăresc ţinte nobile: accelerarea proceselor care durează cu anii, prin simplificarea procedurilor în faţa completului, prin alternativa la procedura clasică a unui proces (medierea şi arbitrajul) sau prin unicitatea căilor de atac.
Lidia Barac, secretar de stat în Ministerul Justiţiei, prezentă la eveniment, crede că noile norme vor ajuta mediul de afaceri, în primul rând prin celeritatea procedurilor şi în al doilea rând prin predictibilitatea legislaţiei (modificările viitoare vor limita apariţia de noi reglementări în materie civilă prin legi speciale, dacă este ceva de schimbat se schimbă Codul de procedură civilă).
Există însă şi multe aspecte procedurale încă neclare. De pildă, vor exista multe modificări privind procedura citaţiei, dar ele încă nu au fost definite, deşi Codul a fost apobat în 2010, timp suficient pentru schimbări, după cum arată profesorul de drept Viorel Ciobanu de la Universitatea Bucureşti - care a fost implicat în elaborarea Codului de procedură civilă.
Ce mai observă profesorul Ciobanu? Trebuie schimbat sistemul de repartizare a dosarelor - practic, aleatoriu se mai distribuie doar completul de judecată, dar nu s-au făcut paşi concreţi în aceste direcţii. Mai mult, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ar vrea să introducă completări colaterale în texte deja acceptate.
Dincolo de astfel de aspecte care mai necesită cizelare, în mare, juriştii au descifrat cum vor arăta lucrurile. Există alternativa (arbitraj şi mediere), iar celeritatea va fi obţinută nu doar prin presarea instanţelor, ci chiar prin modificarea rolului lor: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va avea ca atribuţii principale "dezlegarea sensului normelor de drept pentru a da o interpretare verbală care să poată fi aplicată în instanţă."
Recursul devine o cale extraordinară de atac. Mai mult, noul cod pune prag căilor extraordinare de atac împotriva unor decizii definitive. Judecătorul este obligat să arate părţilor şi să aprecizeze durata procedurilor. Există obligaţia judecătorului de a bloca accesul nejustificat la proceduri.
Alina Ghica, preşedinta Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), consideră că nu va ridica probleme de "resurse umane", în condiţiile în care CSM şi-a asumat obligaţia de a instrui magistraţii prin cursuri la Institutul Superior al Magistraturii. Instanţele de fond vor judeca cu celeritate, adaugă Ghica, cu cheltuieli mai mici şi costuri reduse pentru părţi. Dar o parte din vină pentru prelungirea proceselor o au şi cei implicaţi, mai spune Ghica.
De exemplu, în dosarele de insolvenţă, un studiu făcut pentru ultimii trei ani de Inspecţia Judiciară a evidenţiat cauze obiective şi subiective ale prelungirii proceselor. Între cauzele obiective se numără dificultăţile legate de lichidarea activelor sau recuperarea creanţelor, dar între cele subiective se numără lipsa apărării sau cereri succesive de deschidere a procedurilor.
Conferenţiar univ. dr. Marian Nicolae, consultant la proiectul de lege pentru punerea în aplicare a noului Cod de procedură civilă, a insistat ieri pe rolul de drept comun al Codului de procedură.
"Rolul de drept comun al Codului civil poate fi exemplificat prin reglementările privind arbitrajul: arbitrajul este reglementare privată bazată pe compromis, dar <arbitrii> nu pot ignora principiile generale ale dreptului civil."
În privinţa rolului primei instanţe va exista o procedură prealabilă înainte ca dosarul să ajungă pe rol. Odată ajuns aici, judecătorul va estima durata procesului în funcţie de particularităţile dosarului evidenţiate în acea procedură preabalibă. Fondul ar trebui să fie judecat de tribunale, apelul de Curţile de Apel, iar Înalta Curte de Casaţie va judeca recursul, care nu se va referi însă deloc la fond, ci va verifica doar aspecte de legalitate. Drept urmare, recursul nu mai poate fi socotit o cale obişnuită de atac, nici măcar una extraordinară.
Noutăţile în materie de nulităţile procedurale au fost explicate ieri de Cosmin Vasile, partener la Zamfirescu Racoţi Predoiu, în vreme ce Alina Tugearu, avocat senior coordonator al aceleiaşi firme, s-a referit la noutăţile în privinţa judecăţii în primă instanţă şi în căile de atac.
Codul de procedură civilă aduce noutăţi şi în privinţa executării silite - un aspect în egală măsură important pentru bănci sau companii, iar acestea au fost explicate de Mariana Nedelea, directorul departamentului juridic de la Banca Românească, membră a grupului elen NGB.
Noile norme încearcă să uşureze viaţa companiilor şi a avocaţilor acestora, dar, cum spune profesorul Viorel Ciobanu, pentru ca ele să nu devină o povară, specialiştii au nevoie de mult "studiu individual". Aşadar, sfatul lui pentru cei interesaţi: puneţi mâna pe creion şi treceţi la studiu!
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
