Din ce în ce mai rău: absorbţia de fonduri europene a avut un avans de 0,65% în luna septembrie

9 oct 2014 Autor: Adelina Mihai

„Campania electorală frânează absorbţia de fonduri europene, beneficiarii se tem de acuzaţii în cazul în care se fac plăţi.“

Rata de absorbţie a fondurilor structurale a ajuns la 37,2% la finalul lunii septembrie a acestui an, în creştere cu doar 0,65% faţă de luna anterioară, potrivit datelor publicate de Ministerul Fondurilor Europene.

Cu alte cuvinte, în ultima lună au intrat în conturile beneficiarilor de fonduri europene doar 125 de milioane de euro, în condiţiile în care România mai are de cheltuit peste 12 miliarde de euro din această categorie de finanţări europene până la finalul anului viitor.

„Am observat şi noi că sunt decontări foarte mici la transporturi, atât pentru infrastructura rutieră, cât şi pentru cea feroviară. Constructorii susţin că lucrează şi că vor veni cu un camion de documente în decembrie, cum au făcut anul trecut. Şi nouă ni se pare că absorbţia a mers într-un ritm prea încet. Cred că sunt mai multe motive: pe de-o parte, sunt constructorii care spun că nu au acum timp de documente, dar eu sunt convins că s-a instaurat şi o anumită teamă în rândul beneficarilor, pentru că sunt controale mai serioase şi trebuie să fie mai atenţi la hârtii. În plus, mai e şi perioada de campanie electorală şi se tem de eventuale acuzaţii în cazul în care fac o recepţie şi primesc o plată“, a explicat un oficial care a dorit să îşi păstreze anonimatul.

Ultima rectificare bugetară a tăiat din fondurile bugetare alocate programelor cu finanţare europeană nerambursabilă 3,9 miliarde de lei (alocarea de sume guver­namentale, în cazul proiectelor guverna­men­tale, este obligatorie pentru că întâi trebuie să cheltuieşti tu banii şi apoi primeşti decontul cheltuielilor, pe baza facturilor). În condiţiile în care absorbţia fondurilor a fost anunţată de către guvernul Ponta drept o prioritate, o astfel de tăiere a fost o mare surpriză. Dar marţi-seară, într-un interviu acordat Digi 24 TV, ministrul finanţelor Ioana Petrescu a explicat raţiunea unei astfel de decizii: „Nu este treaba mea să trag pe un ministru sau altul de mânecă să cheltuiască bani. Dacă nu i-au folosit, îi redirecţionăm unde e nevoie“. Cu alte cuvinte, Ministerul Finanţelor a luat banii de la Ministerul Trans­porturilor şi de la Ministerul Fon­durilor Europene acolo unde nu s-au cheltuit în programele dezvoltate cu fonduri UE şi i-a trimis în consum, unul dintre domeniile amintite de ministrul Petrescu fiind acela al persoanelor cu handicap.

De la începutul anului, rata de absorbţie a fondurilor structurale a crescut de la 26% la 37%, ceea ce înseamnă că în economie au intrat circa 2 miliarde de euro anul acesta din absorbţia de fonduri UE. Totuşi, trebuie menţionat faptul că o mare parte din această sumă - 830 de milioane de euro – a fost încasată în luna februarie a acestui an, ca urmare a unor cheltuieli din 2013 decontate de Comisie. „Nu cred că este vorba de un blocaj al absorbţiei de fonduri europene, ci de lipsa unor lucrări angajate. Contractele de execuţie de lucrări din fonduri europene sunt minunate, dar lipsesc cu desăvârşire. Cu siguranţă că mare parte din proiectele de finanţare aprobate şi începute pe vremea guvernului Boc sunt în stadiu de finalizare, iar alte contracte nu s-au mai semnat. Nu cred că scăpăm anul acesta fără câteva sute de milioane de euro pierdute prin dezangajare, iar cineva trebuie tras la răspundere pentru acest lucru“, a spus Cătălin Vătafu, consultant în accesarea fondurilor europene şi fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Europene în timpul guvernării conduse de Emil Boc. Trebuie spus însă că guvernul Boc este în mare măsură responsabil pentru situaţia absorbţiei de astăzi pentru că, până în momentul predării puterii, nu luase decât 12% din fondurile UE.

Potrivt lui Vătafu, riscul dezangajării unor sume importante de bani este foarte mare şi anul viitor (ultimul an în care se mai pot accesa banii europeni din exerciţiul financiar 2007- 2013), având în vedere că majoritatea cheltuielilor ar trebui făcute în prima jumătate a anului, deoarece ulterior facturile trebuie validate de autorităţile de management, transmise spre verificare la Finanţe şi apoi decontate de Comisia Europeană.

„Blocaje mari sunt pe mai multe direcţii. De regulă, la autorităţile publice centrale există blocaje din cauză că acestea nu desfăşoară activităţi şi nu depun cereri de decontare. În cazul beneficiarilor privaţi, aceştia spun că ei depun cereri de rambursare, dar există deficienţe în transmiterea acestora de la autorităţile de management către Comisie“, a spus Elena Tudose, director de programe în cadrul Institutului pentru Politici Publice.

 

Blocaj la POS DRU?

Situaţia absorbţiei în cazul POSDRU, programul de 4,25 mld. euro destinat dezvoltării resurselor umane, arată că acesta nu a scăpat de probleme. De la începutul anului, rata de absorbţie pe POSDRU a crescut de la 27,2% (în decembrie 2013) la 28,7% (în septembrie 2014), ceea ce înseamnă că, dintr-un program din care România mai putea absorbi peste 3 miliarde de euro până la finalul lui 2015, în primele nouă luni ale anului încasările au fost de doar 51 de milioane de euro.

POSDRU este unul dintre programele cu cele mai mari probleme, lucru enunţat chiar de premierul Ponta, care spunea în 2012, când a venit în fruntea guvernului, că a găsit la POSDRU „un noian de fraude, de folosire ilegală a banilor“. Într-adevăr, un raport al Curţii de Conturi din 2010 indica fraude în folosirea banilor din proiecte finanţate din POSDRU, exemple în acest caz fiind achiziţia unor maşini precum Toyota Land Cruiser sau efectuarea unor vizite de studiu în Marea Britanie fără ca acestea să fie prevăzute în proiecte. În cadrul POSDRU, banii se acordau în general pentru proiecte de recalificare a şomerilor, de instruire a angajaţilor sau de reconversie profesională a celor aflaţi în căutarea unui loc de muncă.

Plăţile pe POSDRU au fost suspendate de mai multe ori, iar beneficiarii au fost constant avertizaţi că nu trebuie să îşi mai plătească angajaţii din proiecte cu salarii atât de mari (existau cazuri de şoferi sau secretare cu salarii de 3.000 de euro pe lună). În plus, pentru plăţile deja făcute în acest program, corecţiile financiare de la Comisia Europeană sunt de 25%, ceea ce înseamnă că Guvernul trebuie să dea înapoi Comisiei Europene un sfert din banii încasaţi deja  de beneficiarii POSDRU, din cauza neregulilor (aceasta fiind „amenda“ agreată de oficialii europeni împreună cu Guvernul, pentru că, dacă era verificat fiecare proiect în parte, suma putea fi chiar mai mare).

În plus, chiar dacă autoritatea de mana­gement a POSDRU a trecut la începutul acestui an de la Ministerul Muncii în „curtea“ Ministerului Fondurilor Euro­pene, statistica arată că absorbţia în cadrul acestui program a stagnat.

Fondurile europene reprezintă sursa cea mai ieftină de finanţare pentru România, iar oamenii de afaceri spun la unison că absorbţia acestora ar putea duce economia pe o pantă de creştere dezirabilă, de 5% pe an, însă în permanenţă au existat frâne în accesarea acestor bani. Deşi au fost indicate cauzele acestor blocaje (au fost cazuri de fraude, de greşeli de management, de lipsă de personal pentru verificarea proiectelor, de lipsă de suport din partea băncilor), România a început în 2014 un nou exerciţiu financiar fără lecţia învăţată din perioada anterioară.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 09.10.2014

 
Cuvinte cheie:
absorbtia de fonduri europene
, beneficiari
, campanie electorala
, minister
, posdru
, proiecte
, finantare
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide