"În gruparea infracţională, la nivelul furnizorilor de serviciu medicale, un rol principal a revenit unui grup de IT-işti specializaţi în S.I.U.I., respectiv inculpatului Mischie Răzvan-Mihai, soţiei acestuia (...) şi, respectiv fratelui inculpatului, (...), care au reuşit să coordoneze din locuinţele proprii un sistem de raportare în fals a serviciilor medicale pentru circa 10 furnizori, prin accesarea neautorizată a S.I.U.I. şi prin folosirea nelegală a semnăturii electronice a doi medici", se arată în referatul procurorilor cu propunerea de arestare preventivă.
Procurorii DNA mai arată că funcţionarii C.A.S.M.B. au ignorat şi alte reguli. Astfel, încălcarea dreptului asiguraţilor de a-şi alege furnizorul a devenit o practică pe care C.A.S.M.B. a refuzat să o sancţioneze, iar luarea cardului naţional de sănătate din posesia asiguraţilor de către furnizori şi medici a devenit, de asemenea, o modalitate de fraudare a Fondului, cunoscută de funcţionarii C.A.S.M.B.
Totodată, aceştia au acceptat ca valabile recomandările de îngrijiri medicale la domiciliu emise de către un medic cu încălcarea normelor emise chiar la nivelul C.A.S.M.B., respectiv peste numărul maxim de 20 consultaţii/zi efectuate de medicul de familie, iar la nivelul C.A.S.M.B. a devenit o practică generală păstrarea unei plaje largi de numere de înregistrare, în vederea antedatării documentelor.
Sergiu Ciobanu, Marian Burcea, fostul şi actualul şef al C.A.S.M.B. sunt, alături de alte 10 persoane, la Curtea de Apel Bucureşti, unde magistraţii decid dacă vor fi arestaţi preventiv pentru 30 de zile.
Infracţiunile investigate de DNA ar fi fost comise în perioada ianuarie 2016-august 2017, în legătură cu circuitul de decontare a serviciilor de îngrijiri medicale de către Casa de asigurări de sănătate a municipiului Bucureşti, activităţile fiind desfăşurate pe trei paliere.
Primul palier vizează sume fraudate din fondurile Casei de asigurări de sanatate a municipiului Bucureşti (CASMB), prin "decontarea unor servicii de îngrijiri medicale la domiciliu fictive pe baza a sute dosare medicale întocmite în fals", spun procurori. Ar fi fost implicaţi funcţionari din cadrul CSAMB, sub protecţia unor persoane din conducerea instituţiei, dar şi din conducerea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Potrivit surselor menţionate, ar fi existat numeroase situaţii în care "prioritate la aprobare şi decontare au avut dosarele medicale cu pacienţi fictivi, în timp ce solicitările pacienţilor asiguraţi care, în mod real, ar fi avut dreptul să beneficieze de servicii medicale la domiciliu erau refuzaţi".
Pentru a îşi ascunde urmele, cei implicaţi ar fi întocmit, în fals, raportări lunare de servicii medicale necesare decontărilor, în paralel fiind introduse şi şterse date din sistemul informatic al CNAS, prin accesare fără drept, astfel încât în sistem să apară că serviciile medicale au fost efectuate în realitate, susţin sursele citate, prejudiciul constatat de anchetatori fiind de aproximativ 13.200.000 lei.
Un al doilea palier pe care îl investighează procurorii se referă la suspiciuni potrivit cărora funcţionari din cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi din CASMB, inclusiv cu atribuţii de control şi de constatare a contravenţiilor, ar fi pretins foloase de la reprezentanta unei societăţi prestatoare de servicii medicale (asistenţă medicală la domiciliu), în schimbul renunţării, în viitor, la efectuarea în exces a activităţii de control la societatea respectivă.
O altă pistă pe care o verifică DNA se referă la un control al Curţii de Conturi, când persoane din sistem fi încercat să ascundă situaţia decontărilor privind pacienţii fictivi. În această situaţie, medicamente în valoare de 33.000.000 lei ar fi fost decontate "prin întocmirea frauduloasă a unor documente medicale de natură să creeze impresia că neregulile constatate de Curtea de Conturi se încadrau într-o excepţie prevăzută în anumite norme ce ar fi fost elaborate de CNAS", spun surse judiciare.
Infracţiunile investigate sunt luare şi dare de mită, trafic de influenţă, constituire a unui grup infracţional organizat, înşelăciune, abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, fals informatic.
