Într-un context internaţional în care concurenţa între ţări pentru investiţiile străine devine foarte dură, elaborarea unei strategii pentru promovarea României în lume şi înfiinţarea unei instituţii dedicate se lasă aşteptate. Iar România pierde investitori care ar putea ajuta economia locală.
Începând cu anul 2002, în România a funcţionat Agenţia Română pentru Investiţii Străine (ARIS), însă în 2009 a fost defiinţată.
Investiţiile străine au fost lăsate de izbelişte, apropiindu-se în ultimii ani de nivelurile de la începutul anilor 2000, atunci când România era departe de Uniunea Europeană. „Concurenţa între ţări pentru atragerea investiţiilor străine este foarte puternică. Toate ţările – şi cele emergente, şi cele dezvoltate – încearcă să aducă investitori străini, să le ofere anumite facilităţi, pentru a-i atrage. În această concurenţă, cred că România nu s-a dezmeticit încă. Există factori fundamentali care fac atractivă o ţară. Există clasamente internaţionale ale competitivităţii“, spune analistul economic Aurelian Dochia.
El consideră că pentru România cel mai important este să se constituie o echipă care să analizeze unde suntem, unde am rămas în urmă, ce priorităţi să avem pentru îmbunătăţirea performanţei, competitivităţii. Iar în ultimă instanţă devine importantă munca de promovare. „Trebuie să avem o strategie pe termen mediu şi lung de modernizare a economiei româneşti. În această strategie trebuie să fie integrată o strategie de atragere a investiţiilor străine. Guvernul ar trebui să vină cu iniţiativa. Dar nicăieri în lume nu există un singur organism de stat care să facă această treabă. Şi sectorul privat se poate implica. Împreună cu sectorul privat pot fi găsite anumite soluţii“, mai spune Dochia.
Majoritatea analiştilor au caracterizat evoluţia investiţiilor străine din ultimii ani ca fiind „dezamăgitoare“ şi „îngrijorătoare“.
Pe lângă plecarea Nokia şi a Tnuva, pe lista veştilor rele mai pot fi amintite mutarea centrului de servicii ING de la Cluj în Ungaria, relocarea fabricilor Coca-Cola din Iaşi în Moldova sau ale Nestlé şi Kraft în Bulgaria. La deciziile de plecare a nerezidenţilor se adaugă şi eşecul atragerii mai multor investitori străini.
România are un Centru de Promovare a Comerţului şi a Investiţiilor Străine. Până anul trecut patru şefi numiţi politic s-au perindat pe la conducerea acestui centru - Ştefan Imre, Gabriel-Bogdan Neidoni, Mihail Ovidiu Mihăilă şi Constantin Matei Lăpădat, oameni de care nu a auzit nimeni din mediul de business.
Aceşti oameni, care s-au perindat câteva luni fiecare la conducerea instituţiei care se ocupă de investiţiile străine, ar fi trebuit, teoretic, să negocieze cu mari directori de companii multinaţionale pentru a-i convinge să înceapă sau să continue investiţiile în România.
Volumul ISD-urilor reflectă atât atractivitatea mediului de afaceri autohton, cât şi percepţia investitorilor străini, evoluţia economiei fiind unul dintre indicatorii analizaţi.
Volumul mic al investiţiilor străine arată că infrastructura deficitară, birocraţia, corupţia şi tergiversarea eficientizării şi restructurării sectorului public şi-au spus cuvântul, după cum au susţinut analiştii. Dar înrăutăţirea activităţii investiţionale în România este corelată şi cu amplificarea aversiunii faţă de risc la nivel internaţional.
Cum au evoluat investiţiile străine
Banii aduşi de investitorii străini în economia românească au crescut în salturi în ultimii 20 de ani, cele mai consistente fluxuri fiind înregistrate în perioada 2004-2008, când economia era în ascensiune puternică.
Evoluţia investiţiilor străine este corelată cu trendul economiei.
În anul de graţie 2008, economia creştea cu 7,3%, şi investiţiile străine au atins un maxim de 9,5 mld. euro. Însă, ulterior, au urmat patru ani de căderi continue ale ISD-urilor. Deşi economia a revenit pe creştere în 2011, după doi ani de recesiune, investitorii străini nu s-au grăbit să vină în România.
Mai întâi îşi revine economia şi apoi vin investiţiile străine, susţin unii specialişti. Iar între revenirea economiei şi revigorarea investiţiilor străine există un anumit decalaj, care de obicei este de 9-12 luni.
„Investiţiile străine sunt corelate cu ciclul economic, cu situaţia internă, depind de modul în care este este văzută România de străini. La începutul anilor ’90 economia scădea şi imaginea era catastrofală. În 2012, deşi sentimentul investitorilor s-a îmbunătăţit şi străinii au început să investească în ţările emergente, în România, din cauza problemelor politice, ISD-urile au mers în jos. Din păcate, declinul a continuat şi în acest an“, spune analistul economic Dragoş Cabat.
În 2012, investiţiile străine au totalizat doar 1,6 mld. euro, atingând minimul ultimului deceniu. De vină a fost criza din Europa, dar şi tensiunile politice interne şi modul în care a fost tratată criza de către decidenţii de politici monetare şi fiscale, conform analiştilor. ISD-urile au continuat să se prăbuşească şi în primul semestru din 2013, România nereuşind să devină atractivă în ciuda menţinerii economiei în teritoriul pozitiv.
Economia a crescut în primul semestru din acest an cu 1,8% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2012, datorită contribuţiei exporturilor nete, în timp ce investiţiile statului şi ale sectorului privat, dar şi consumul nu au dat semne de revenire. Pe de altă parte, investiţiile străine directe au înregistrat în prima jumătate a anului un declin de 20% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut, ajungând la 666 de milioane de euro. În situaţia în care va continua acest trend, anul 2013 ar putea marca minimul ultimilor 11 ani pentru ISD.
Există modele diferite în privinţa corelaţiei dintre creşterea economică şi nivelul investiţiilor străine. În unele ţări, creşterea economică se bazează pe investiţiile străine, în special acolo unde există importante resurse minerale. Acolo economia creşte datorită investiţiilor străine. În cazul altor ţări, cum este şi România, trebuie să existe o economie care funcţionează şi, ulterior, vin investiţiile străine care accelerează ritmul, creşterea economică devenind mai rapidă, a explicat Cabat.
Cum să atragă România mai mulţi investitori străini
În perioada următoare sunt foarte importante creşterea atractivităţii României ca destinaţie pentru investiţiile străine directe şi îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene, având în vedere dependenţa economiei de capitalul extern, spun analiştii.
România este dependentă de capitalurile străine pentru finanţarea deficitului bugetar şi a deficitului de cont curent, şi dar şi pentru rostogolirea datoriei externe. La valul precedent de investitori străini, înainte de criză, elementele principale de atracţie au fost cota unică şi procesul de convergenţă la UE. Iar printre atuuri figurau piaţa de desfacere mare şi forţa de muncă ieftină.
România rămâne în continuare atractivă pentru investitorii care caută forţă de muncă ieftină, însă pentru următorii ani se impune creşterea competitivităţii produselor şi serviciilor româneşti pentru a face faţă concurenţei internaţionale.
„Dacă ar merge economia, lucurile ar merge de la sine, ar veni investitorii străini. Fără să fie nevoie de «marketing». Costurile reduse cu forţa de muncă şi fiscalitatea redusă continuă să rămână atuuri ale României la nivelul UE. Dar este nevoie de stabilitate a sistemului fiscal şi legislativ. Iar asta este o problemă“, a mai spus Cabat.
Eugen Sinca, analistul-şef al BCR, a susţinut că România are nevoie în prezent de vizibilitatea internaţională pe care o pot oferi 3-4 proiecte economice mari, care să fie începute sau terminate în următoarele luni.
„Putem vorbi despre finalizarea unui tronson de autostradă şi reducerea concretă a timpului şi a costului de transport pe o anumită porţiune, lansarea unor parteneriate publice-private de anvergură, finalizarea cu succes a câtorva privatizări din domeniul energetic până la finalul acestui an sau valorificarea potenţialului economic şi ştiinţific al laserului ELI, despre care se vorbeşte prea puţin în prezent“, a spus Sinca.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 06.09.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
