2022 ar fi trebuit să fie anul revenirii după pandemia de coronavirus pentru economia mondială. În schimb, anul a fost marcat de un nou război, inflaţie record şi dezastre având legătură cu climatul. A fost anul unei “multicrize”, iar 2023 va aduce noi dureri, potrivit AFP.
“Numărul de crize a crescut de la începutul secolului”, arată Roel Beetsma, profesor de macroeconomie la Universitatea din Amsterdam. “N-am mai asistat la o situaţie atât de complicată de la cel de-al doilea război mondial”.
După criza economică provocată de Covid în 2022, preţurile de consum au început să crească în 2021 odată cu ieşirea din lockdown şi ridicarea restricţiilor. Bancherii centrali au insistat că inflaţia ridicată va fi doar temporară odată cu revenirea la normal a economiilor. Însă invadarea Ucrainei de către Rusia a împins preţurile energiei şi alimentelor tot mai sus.
Multe ţări se confruntă acum cu crize ale costurilor de trai pentru că salariile nu ţin pasul cu inflaţia. Băncile centrale au început să majoreze dobânzile în acest an în încercarea de a îmblânzi inflaţia, cu riscul de a împinge ţările în recesiuni profunde. Inflaţia a început în sfârşit să încetinească în SUA şi zona euro.
Preţurile de consum din G20 sunt aşteptate să atingă 8% în T4 înainte de a scădea la 5,5% în 2023, potrivit OCDE. Organizaţia încurajează guvernele să susţină gospodăriile. În UE, au fost alocaţi până acum 674 miliarde de euro pentru protejarea consumatorilor de scumpirea energiei. Dobânzile în creştere afectează la rândul lor consumatorii şi companiile.
Atât Fed, cât şi BCE au început să-şi încetinească ritmul majorărilor de dobânzi în decembrie, dar au semnalat că trebuie să le urce şi mai mult pentru a aduce inflaţia sub control.
Economiştii se aşteaptă ca Germania, dar şi Italia, să intre în recesiune. Agenţia de rating S&P Global previzionează stagnare pentru zona euro în 2023.
Însă FMI se aşteaptă în continuare ca economia mondială să avanseze în 2023, cu un ritm de 2,7%. OCDE anticipează o creştere de 2,2%.
Însă în opinia lui Beetsma, cea mai acută criză are legătură cu schimbările climatice, care se desfăşoară “cu încetinitorul”. Catastrofele naturale şi provocate de om au provocat pierderi economice de 268 miliarde de dolari până acum în 2022, potrivit Swiss Re.
