Valoarea facturilor achitate în primul semestru de CNADNR, doar 830 de milioane de lei dintr-un disponibil anual de circa 6 miliarde de lei, a scos la iveală ineficienţa companiei de a cheltui banii pe care îi are la dispoziţie, cu impact negativ direct asupra industriei construcţiilor şi a economiei româneşti.
De altfel, sumele „modeste“ cheltuite în primul semestru de CNADNR, unul dintre principalii furnizori de lucrări de construcţii din România, s-au revăzut şi în evoluţia lucrărilor: construcţiile inginereşti (de infrastructură) au crescut modest în primele cinci luni ale anului, cu doar 0,3%, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică.
„Această situaţie nu face altceva decât să scoată de pe piaţă firme de construcţii sau de proiectare. E o prăpastie fantastică între modul în care se comportă compania şi realitatea din teren. Tot sistemul, toată gândirea trebuie schimbate la CNADNR, pentru că nu dau dovadă de altceva decât de incompetenţă“, afirmă Nicolae Boţu, profesor în cadrul Facultăţii de Construcţii şi Instalaţii al Universităţii Tehnice Gheorghe Asachi din Iaşi.
CNADNR, o companie cu peste 6.000 de angajaţi, are pe mână anul acesta un buget de aproape 6 miliarde de lei, adică circa o cincime din întreaga piaţă a construcţiilor de pe plan local.a
