Creşterea economică peste aşteptări din al treilea trimestru, estimată la 3% de preşedintele Traian Băsescu, împinge prognozele analiştilor pentru întregul an spre 2%, faţă de 1,5% estimarea oficială, după doi ani în care economia s-a luptat să iasă din recesiune.
Datele oficiale vor fi anunţate de Statistică pe 15 noiembrie. În ciuda faptului că T3 a fost bun, iar populaţia a căpătăt ceva încredere în evoluţia viitoare a economiei, criza financiară care a izbucnit în septembrie şi octombrie în Europa i-a determinat pe mulţi să facă un pas înapoi în ceea ce priveşte consumul, aşteptând să vadă ce se mai întâmplă în jur. De aceea analiştii sunt destul de rezervaţi pentru T4, unde ritmul anual de creştere se va reduce.
Până când consumul va prinde putere, exporturile şi agricultura au dus greul revenirii economiei după căderea dramatică (-7,1%) din 2009 şi minusul din 2010, de 1,3%.
În următoarea săptămână, după discuţiile cu FMI şi Comisia Europeană, vom afla şi creşterea economică oficială pe care va merge Guvernul anul viitor. Discuţiile se poartă între un plus de 1,5% şi 2,2%, totul depinzând însă de ce se întâmplă în Europa. FMI se bazează pe plusul de la anul trecut pe revenirea consumului privat.
Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen şi preşedinte al Consiliului Fiscal, afirmă că eventuala creştere mai rapidă a PIB-ului, de 3% în al treilea trimestru, se datorează în primul rând agriculturii şi nu se va regăsi într-o creştere a veniturilor bugetare pentru că o mare parte se duce în autoconsum. "Noi vom afla datele despre PIB-ul pe trimestrul III pe 15 noiembrie, dar există anumiţi parametri care arată o accelerare a creşterii economice, şi anume evoluţia agriculturii şi a construcţiilor. Creşterea exporturilor a încetinit. Problema este că această accelerare a creşterii nu se va vedea corespunzător în evoluţia veniturilor bugetare, pentru că retailul este în scădere. Concluzia este că a crescut autoconsumul."
Preşedintele Băsescu, care a anunţat înaintea tuturor cifrele bune pe T3 2011, la finalul discuţiilor de duminică-seară cu FMI, a spus că cele mai importante creşteri se înregistrează în agricultură - 12%, construcţii - 10% şi turism - 19%.
Anul 2011 a început destul de bine, cu un avans al PIB de 1,7% în T1 comparativ cu aceeaşi perioadă de anul trecut. Totuşi, în T2 a urmat o încetinire a ritmului anual, indicator la care se uită pieţele externe şi agenţiile de rating, la 1,4%.
Economia a accelerat în al treilea trimestru în principal datorită influenţei favorabile a agriculturii. "Recolta 2011" este estimată la aproape 12 mld. euro, din care grâul şi porumbul au cea mai mare pondere.
Totuşi, când se face comparaţie T3 2011 la T3 2010 nu trebuie ignorat efectul de bază având în vedere că în T3 2010 economia a reintrat în recesiune din cauza majorării TVA la 24% şi a tăierii salariilor bugetarilor cu 25%.
După vârful de 8,4% din mai, inflaţia s-a înjumătăţit în iulie şi august, ajungând în septembrie la cel mai redus nivel anual de după 1989, de 3,45%, ceea ce deschide Băncii Naţionale calea spre relaxarea politicii monetare, scăderea dobânzii şi reducerea rezervelor minime obligatorii.
Totuşi acest spaţiu este anulat parţial de tensiunile de pe pieţele financiare europene, unde aversiunea investitorilor faţă de risc este destul de ridicată. Din acest motiv, şi prima de risc pentru România (CDS) este mai mare faţă de acum un an.
Dan Bucşa, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank, spune că evoluţia PIB în trimestrele trei şi patru ale fiecărui an este influenţată de felul în care este înregistrată contribuţia agriculturii.
"Noi am anticipat deja un impact puternic al agriculturii şi al efectului de bază pozitiv (comparaţia cu al doilea semestru din 2010, când activitatea economică a fost foarte slabă). Dacă o parte mai mare a producţiei agricole intră în calculul PIB în T3 (cum pare să fie cazul în acest an), atunci rezultatul din T4 va fi ceva mai slab. Pe ansamblu, ne păstrăm prognoza de 1,8% în 2011, ceva mai optimistă decât prognoza oficială şi decât media prognozelor analiştilor economici", afirmă Bucşa.
Analiştii BCR, cea mai mare bancă locală, consideră că o creştere de circa 3% în trimestrul al treilea ar putea împinge creşterea economică pe întreg anul până la 1,7%. BCR estima pentru T3 o dinamică a PIB în jurul a 2%, în timp ce prognoza încă în vigoare pe tot anul 2011 indică o creştere economică de 1,4%.
Dacă Băsescu spune că în T3 vom avea un plus de 3%, Raiffeisen Bank estimează că plusul va fi de 2,5% datele statistice disponibile privind industria şi agricultura indicând că economia a evoluat peste aşteptări.
"Economia are şanse mari să atingă o creştere mai mare de 1,5% pe 2011", consideră analiştii băncii.
Agricultura ar urma să aibă o contribuţie mare la ratele de creştere economică în ultimele două trimestre ale anului, însă analiştii Raiffeisen recomandă, având în vedere volatilitatea ridicată a acestui sector, ca focusul să rămână pe dinamica PIB în termeni reali, excluzând agricultura pentru a avea o evaluare corectă asupra activităţii din sectorul real.
Cine a mai ajutat PIB-ul în T3
Producţia industrială şi exporturile, care s-au aflat pe un trend ascendent în ultimul an şi jumătate, au reuşit să susţină în continuare economia, deşi ritmul de creştere a frânat vizibil în contextul slăbirii cererii externe pe fondul problemei datoriilor cu care se confruntă Europa.
Producţia industrială, unul dintre cei mai importanţi indicatori din economie, a continuat să crească în august într-un ritm de 7,4%, mai rapid decât în iunie şi iulie, aducând o veste bună într-o atmosferă dominată de pesimismul cauzat de criza datoriilor cu care se confruntă ţările vestice, principalul partener comercial al României.
Datele pentru primele două luni ale trimestrului trei, iulie şi august, arată că producţia industrială a crescut cu 5,6% an-la-an, construcţiile cu 10,9%, în timp ce vânzările cu amănuntul s-au redus.
Pentru T3 şi T4 Dan Bucşa de la UniCredit anticipează o contribuţie mai mică a industriei faţă de primul semestru, cu o creştere cumulată în jur de 3% faţă de S2 2010, după ce în primul semestru creşterea a fost de 7,3%.
"Contribuţia ar urma să fie mai mare în cazul serviciilor de piaţă şi construcţiilor (1,2% S2 2011/S2 2010, faţă de 0,4% S1 2011/S1 2010). Pe ansamblu, anticipăm o creştere de 1,9% a PIB în S2 2011 faţă de S2 2010", a afirmat el.
Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank, anticipează pe baza datelor lunare disponibile că economia va avea cea mai bună performanţă în T3 şi creşterea ar putea să se situeze în zona 2-2,5% an/an, pe seama unei performanţe peste aşteptări a agriculturii şi a sectorului construcţiilor.
"Ne aşteptăm să fi înregistrat performanţe pozitive şi industria, deşi ritmul de creştere s-a mai temperat faţă de trimestrele anterioare, precum şi impozitele nete. Comerţul şi activităţile financiare şi imobiliare au avut o contribuţie negativă la formarea PIB în T3 datorită deteriorării sentimentului de consum şi incertitudinilor privind evoluţia pieţei imobiliare."
Hăncilă anticipează pentru ultimul trimestru al anului 2011 cea mai slabă creştere economică în termeni anualizaţi, probabil în intervalul 0,7-1% an/an, datorită aşteptărilor de încetinire a ritmului de creştere a tuturor sectoarelor şi chiar a evoluţiei negative a comerţului şi a sectorului serviciilor.
Cum va fi 2012?
Raiffeisen a revizuit de la 2,7% la numai 1,8% prognoza de creştere economică pentru 2012, invocând slăbirea perspectivelor de creştere din zona euro şi persistenţa tensiunilor de pe pieţele financiare. În plus, agricultura ar urma să aibă o contribuţie negativă după vârful estimat pe 2011.
Şi UniCredit Ţiriac a redus estimarea la 2,1% după luarea în calcul a dezinvestiţiei de la Jucu.
Grupul UniCredit anticipează că etapa curentă de încetinire a activităţii economice în zona euro este temporară şi creşterea economică va accelera lent, începând cu T1 2012. Ca urmare, preconizează o contribuţie a industriei de aproximativ 0,5-0,6 puncte procentuale la creşterea PIB de 2,1%, pe seama reaccelerării comenzilor externe, explică Bucşa. În acelaşi timp, construcţiile şi serviciile de piaţă vor beneficia de efectul de bază pozitiv şi în S1 2012, în timp ce autoconsumul va alimenta consumul privat până la jumătatea anului viitor.
Având în vedere episoadele din 2009 şi 2010, când estimările Guvernului, ale FMI şi ale BNR au fost departe de realitate, lumea de afaceri priveşte acum cu reticenţă prognozele oficiale.
De aceea, neîncrederea în privinţa anului 2012 este destul de ridicată, iar toţi antreprenorii îşi fac bugetele pe o previziune destul de conservatoare.
În ecuaţie intră şi deficitul bugetar, care este subiect de negociere destul de aprins între Guvern şi FMI.
De o lună de zile preşedintele Băsescu cere Guvernului prudenţă, iar mai nou a cerut să se meargă pe o prognoză conservatoare în prima parte a anului viitor. În condiţiile în care se fac veniturile, iar economia creşte conform aşteptărilor, să se dea drumul la cheltuieli în a doua parte a anului.
Principala problemă a anului viitor este asigurarea finanţării deficitului bugetar (3-4 mld. euro), la care se adaugă rostogolirea datoriilor contractate anterior (în lei şi valută), care ar putea să depăşească 10 mld. euro.
Băncile elene erau al treilea finanţator al bugetului, după austrieci şi francezi, dar noua situaţie care implică reducerea liniilor de finanţarea de la Atena către Bucureşti înseamnă că Ministerul Finanţelor trebuie să găsească alţi investitori.
În noiembrie, statul român va încerca să vândă obligaţiuni pe piaţa americană, pentru prima dată după 16 ani.
Ministerul Finanţelor ar putea să ridice între 1-3 mld. de dolari în funcţie de condiţiile de pe piaţă.
Piaţa financiară europeană de unde România s-a împrumutat cel mai mult în ultimele două decenii este destul de tensionată având în vedere ce s-a întâmplat cu Grecia, Italia sau Spania.
În vară, Ministerul Finanţelor a atras 1,5 mld. de euro pe cinci ani la o dobândă de 5,29%.
Este foarte important ca mInisterul Finanţelor să găsească surse de finanţare externe pentru a da slăbi presiunea pe băncile locale. În acest fel, bancherii ar avea bani pe care să-i injecteze în economie.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
