Puţini economişti mai anticipau până ieri o creştere economică a României de peste 4% în 2018. Acum însă că ea s-a produs, toată lumea încearcă să-şi explice cum.
„Creşterea nu era sugerată nici de evoluţia industriei (care face un sfert din PIB pe partea de formare – n.red.) nici de consum (care face trei sferturi din PIB pe partea de utilizare – n.red.). Desigur, sentimentul consumatorilor a fost în creştere în T3, dar el singur nu era suficient pentru a anticipa acest avans al PIB. Pe de altă parte, observăm că şi în Polonia şi în Ungaria creşterea este peste cea anticipată, în ciuda faptului că în zona euro avem o stagnare (Germania a scăzut cu 0,2% trimestru la trimestru – n.red.). În ceea ce ne priveşte, este posibil ca creşterea să vină din investiţii care este posibil să fi accelerat şi din stocuri“, comentează Ciprian Dascălu, economistul-şef al ING Bank.
Aşadar, surpriza provine din faptul că seriile de date lunare nu indicau această creştere.
Consumul a crescut în primele nouă luni din an cu 5,2%, dar o parte a cererii interne a fost satisfăcută din importuri. Exporturile au crescut în primele nouă luni din an cu 9,1%, în vreme ce importurile au avansat cu 9,5%. Prin urmare, exportul net este posibil să aibă o contribuţie negativă la PIB şi în 2018. Pe primele trei trimestre din an, industria a crescut cu 4,1%. Dar construcţiile au scăzut cu 4%. Comerţul cu amănuntul - care reflectă cel mai bine consumul privat - a avansat cu 5,1%. Sunt creşteri, dar sunt cifre la jumătate faţă de 2017. Prin urmare, economiştii nu se aşteptau la avansul atât de puternic din T3, mai ales că el venea pe o creştere record în trimestrul al treilea din 2017, de 8,4%.
De altminteri, 2018 este o surpriză cu totul. În T1 economiştii au fost luaţi pe nepregătite de stagnarea din T1 faţă de T4 2017 şi atunci toate prognozele de creştere de peste 5% au coborât brusc la sub 4%. Chiar săptămâna trecută Comisia Europeană şi-a redus prognoza de creştere pentru România de la 4,1% la 3,6%. Acum calculul se face invers.
„Este un pic ciudat. Este posibil să se fi jucat puţin cu deflatorul PIB, dar nu poate fi vorba, totuşi, despre o manipulare“, comentează economistul Dragoş Cabat. „Accelerarea creşterii economice în T3 este greu de explicat“, au comentat economiştii de la BCR, având în vedere chiar datele de mai sus: sectoarele industriei şi comerţului cu amănuntul au încetinit. Vânzările cu amănuntul au pierdut viteza în T3, afectate fiind, printre altele, de efectul de bază (8,2% a fost anul trecut consumul final al gospodăriilor), şi, în special, de creşterea inflaţiei, ceea ce i-a făcut pe consumatori mai precauţi cu cheltuielile.
Este posibil ca avansul economiei să vină din servicii, care au înregistrat o creştere solidă în T3, dar şi din agricultură (producţia de porumb a fost foarte bună în T3, în timp ce sezonul actual s-a dovedit solid pentru culturile de grâu şi floarea-soarelui), arată analiştii de la BCR. Pe de altă parte, o încetinire a economiei este vizibilă, comentează Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA România. „Consumul se temperează, nu doar la noi, ci şi în zona euro. Nu este exclus ca anul viitor să ne confruntăm cu o recesiune tehnică (scădere a economiei pentru două trimestre consecutiv – n.red.). Impulsul fiscal este la final, nu mai este un sprijin pentru creştere. Faptul că vorbim de restructurări în aparatul de stat - nu că ele ar urma să se facă, simplul fapt că se vorbeşte despre ele întăreşte sentimentul de neîncredere“, comentează Codîrlaşu.
Potrivit datelor Eurostat, creşterea economică a României din trimestrul al treilea al anului a fost cea mai mare din UE, de 1,9% în raport cu trimestrul precedent. România este urmată de Letonia, cu 1,8% şi Polonia, cu 1,7%.
Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, clasamentul creşterii economic este condus de Polonia, cu 5,7%, urmată de Lituania, cu 5,5%, Ungaria cu 5%, Slovacia cu 4,5% şi România, cu 4,1%.
PIB-ul zonei euro a crescut cu 0,2% şi cu 0,3% în UE 28, faţă de trimestrul precedent, iar faţă de T3 din 2017 creşterea este de 1,7% în zona euro şi 1,9% în UE 28.
