Florian Libocor, economistul-şef al BRD, crede că trimestrul trei va fi o surpriză "pozitivă" în ceea ce priveşte creşterea economică, prognozând un plus de 0,4-0,6% faţă de trimestrul doi, pe baza rezultatelor bune din agricultură aşteptate.
"În contextul dat (tensiuni externe - n.r.), această creştere de 0,4-0,6% este bună", a menţionat Libocor. În trimestrul doi economia a avut o creştere de 0,2% faţă de trimestrul întâi, sub aşteptări. În trimestrul unu plusul a fost de 0,7%. Per total, în semestrul întâi faţă de semestrul întâi 2010, creşterea economică a fost de 1,4%. Estimarea oficială pentru acest an este de 1,5%.
Întrebarea acestui început de toamnă este dacă Banca Naţională va scădea dobânda de referinţă, care este nemişcată la 6,25% de 15 luni, dacă trendul de scădere a inflaţiei se va menţine.
"După părerea mea, ar fi mai oportun ca BNR să mai aştepte puţin (..) Cred mai probabil că BNR va reduce rezervele minime obligatorii la lei", a menţionat economistul- şef al BRD.
Reducerea acestor rezerve minime obligatorii ar însemna un semnal pentru piaţă din partea BNR că trece la o politică monetară mai activă pentru a impulsiona creditarea şi implicit susţinerea creşterii economice.
Reducerea rezervelor, care înseamnă că băncile trebuie să depună în acest moment 15% din sumele atrase la BNR, ar aduce lichiditate în piaţă, care ar trebui să-şi găsească un plasament. În condiţiile în care Ministerul Finanţelor se ţine tare şi nu este dispus să plătească o dobândă mai mare de 6,5% pe termen scurt şi 7,5% pe zece ani la titlurile de stat, bancherii trebuie să-şi asume un risc mai mare şi să dea credite, care aduc o dobândă mai mare.
Analiştii mai multor bănci străine se aşteaptă la scăderea dobânzii de referinţă de către BNR în această toamnă, la 6% sau chiar 5,75%, şi o continuare a trendului la începutul anului viitor, până spre 5,25-5,5%. ING, o bancă în general pesimistă, crede că aşteptările de reducere a ratei de politică monetară sunt eronate.
Analiştii ING cred că trendul de reducere a inflaţiei este conjunctural şi nu ar necesita în consecinţă şi o scădere a dobânzilor, care ar aduce o reinflamare viitoare a preţurilor.
În piaţă, după majorarea TVA de anul trecut din vară, de la 19% la 24%, care a lovit economia în plin, inflaţia a atins un vârf de peste 8% în prima parte a acestui an, după care a început să scadă la 4,8% pe an în iulie. Pentru august prognozele sunt de a avea o inflaţie între 4-4,5%.
Cererea scăzută din partea populaţiei a determinat o realiniere a preţurilor de către comercianţi, trend care se menţine.
"Criza i-a determinat însă pe români să caute pachete şi gramaje mai mici, care au şi un preţ direct proporţional cu acestea, şi mărcile private. La produsele stocabile, cum este uleiul, cumpără o cantitate mai mare, chiar 5 litri, dacă preţul per unitate, respectiv litru, iese mai mic", a menţionat Sorana Georgia, directorul lanţului de supermarketuri Billa.
Dacă la nivelul produselor alimentare trendul este de scădere, marea întrebare este cum liberalizarea unor preţuri administrate, la gaze, se va reflecta în inflaţie.
Pe fondul tensiunilor externe, creşterea economică în toată Europa a încetinit, ceea ce s-a văzut şi în exporturile româneşti, unde trendul de creştere a frânat. Din acest motiv analiştii şi-au tăiat estimările de creştere economică prognozate pentru finalul acestui an şi anul viitor, inclusiv în România. Analiştii care previzionau un plus în România de 1,7-2% merg acum spre 1,3-1,5%.
Deşi tot anul tensiunile externe de pe pieţele financiare s-au menţinut, culminând cu intervenţia de salvare a Greciei şi reducerea ratingului SUA, Ministerul de Finanţe nu a avut probleme ca în 2009 în a vinde titluri de stat în lei şi valută pentru a asigura finanţarea deficitului. Principala preocupare a BNR şi a Ministerului Finanţelor în această toamnă este ca prin politica bugetară, monetară şi valutară să dea un mesaj coerent investitorilor astfel încât aceştia să-şi menţină expunerile pe titlurile de stat şi să nu îşi retragă banii. Din acest motiv, scăderea dobânzilor nu va fi bruscă.
Florian Libocor de la BRD crede că Guvernul nu va scăpa deficitul bugetar de sub control în această toamnă şi că se va încadra în ţinta de 4,4% din PIB (la un PIB estimat în jurul a 120 mld. euro). Această ţintă este extrem de urmărită de către investitori, mai ales având în vedere problemele pe care le au toate ţările din lume cu datoriile suverane.
Economia românească şi-a revenit destul de greu după căderea de peste 7% înregistrată în 2009. Relansarea economică a mers doar cu două motoare, respectiv industria şi exporturile. Al treilea motor, consumul, încearcă să-şi revină, dar pe fondul ştirilor negative din ultimii trei ani românii au devenit destul de neîncrezători în viitor şi au redus cheltuielile, preferând să pună bani deoparte.
Este posibil ca ultimul trimestru să însemne o revigorare uşoară a consumului, venită mai ales din sectorul privat, acolo unde s-au mai operat majorări de salarii. În sectorul bugetar, care este mai strâns în acest moment, majorările de salarii se lasă aşteptate pentru începutul anului viitor. Scăderea preţurilor în imobiliare i-ar putea determina pe oameni să-şi reîntoarcă privirea către case şi apartamente, mai ales dacă şi băncile vor reduce dobânzile.
Anul 2010 a fost extrem de tensionat în România, mai ales după scăderea salariilor în sectorul bugetar.Anul acesta indicatorii macroeconomici sunt uşor mai buni, dar neîncrederea persistă. Investitorii străini aşteaptă ca aceste rezultate macro să se consolideze înainte să-şi îndrepte banii către România. De asemenea, ei urmăresc mesajul autorităţilor şi politica bugetară astfel încât să nu existe derapaje.
"Nu trebuie să fim extraordinari. Trebuie doar să fim ordinari, să facem ceea ce spunem" şi investitorii îşi vor reîntoarce privirile către piaţa românească, a precizat Libocor.
Urmăriţi şi alte fragmente din interviul video cu Florian Libocor
Dobânzi şi creştere economică. La ce ne aşteptăm?
Nu vom avea taxe unice în Europa în următorii zece ani.
Deficitul bugetar este ţinut sub control.
Mai degrabă BNR reduce rezervele minime.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
