Luna decembrie a fost cea mai slabă de anul trecut pentru schimburile comerciale externe, cu 5% sub anul trecut.
Exporturile au revenit anul trecut în teritoriul negativ şi au scăzut cu 0,5%, în condiţiile contracţiei unor economii din zona euro, principalii partenerii comerciali ai României, deşi se estima o creştere de 7%. Declinul vine după ce în 2011 exporturile înregistrau un avans de 20%.
Economia României este încă puternic dependentă de zona euro, ceea ce reprezintă o vulnerabilitate, dar se observă continuarea creşterii gradului de diversificare geografică, exporturile către ţările non-UE fiind în creştere anul trecut.
Luna decembrie a fost cea mai slabă de anul trecut pentru schimburile comerciale externe, exporturile totalizând doar 3,1 mld. euro, cu 5% sub nivelul din 2011. Evoluţia a fost influenţată de exporturile intra-UE, care au scăzut cu 8,6%, în timp ce schimburile comerciale în afara Uniunii Europene au crescut cu 3%. Aceasta este prima scădere din ultimii trei ani. În 2010 şi 2011 exporturile au crescut cu 20-25% pe an.
Trendul exporturilor este corelat cu cel al producţiei industriale, care a stagnat pe ansamblul anului trecut, după ce în 2010 şi 2011 a înregistrat creşteri neîntrerupte. Producţia industrială a înregistrat în noiembrie o scădere de 1,3% faţă de aceaşi lună din 2011, reprezentând cea mai mare ajustare din ultimii trei ani, iar în decembrie a stagnat. Industria reprezintă circa un sfert din PIB-ul României.
Evoluţia economiei României a fost corelată în 2012 cu cea a zonei euro, care a intrat oficial în recesiune tehnică, pentru a doua oară în ultimii trei ani, ceea ce a determinat înrăutăţirea semnificativă a cererii externe. Majoritatea prognozelor privind creşterea economică din 2012 au fost ajustate spre 0,2-0,6%, dar nu este exclus nici scenariul recesiunii.
Pentru a suplini reducerea exporturilor către Uniunea Europeană, analiştii au recomandat extinderea pieţelor de desfacere din afara Uniunii, însă procesul este de durată şi afectat de concurenţa puternică pe costuri de producţie. "Cu toate că se observă o scădere a exporturilor în 2012, creşterea gradului de diversificare geografică a pieţelor pentru bunurile româneşti a condus la diminuarea impactului negativ indus de cererea în scădere din Europa", afirmă Cătălina Molnar, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank.
Exporturile către ţările non-EU au crescut cu 2,5% anul trecut, ajungând la o pondere de 30% în total exporturi, în timp ce exporturile către Europa au scăzut cu 1,8%.
"Evoluţia slabă a exporturilor româneşti s-a accentuat în a doua jumătate a anului 2012 şi se datorează atât recesiunii din zona euro, cât şi încetinirii unor pieţe emergente precum Turcia, un partener comercial important al României. Dependenţa puternică de zona euro rămâne o vulnerabilitate a economiei româneşti atât din punct de vedere al orientării exporturilor, cât şi al surselor de provenienţă a investiţiilor străine directe, iar orientarea către pieţe alternative din Asia şi America ar fi benefică", spune Eugen Sinca, analist şef la BCR.
Anul trecut exporturile au totalizat 45 mld. euro, în scădere cu 0,5% faţă de 2011, în timp ce importurile s-au diminuat cu 0,6%, la 54,6 mld. euro. Exporturile au fost principalul motor care a ajutat economia să iasă din criză, crescând aproape neîntrerupt în anii 2010 şi 2011.
În noiembrie 2012 exporturile au ajuns la 4,2 mld. euro, al doilea maxim istoric lunar, în timp ce importurile au frânat puternic, indicând o înrăutăţire a cererii interne. Maximul istoric lunar la exporturi, de 4,21 mld. euro, s-a înregistrat în luna septembrie 2011.
Evoluţia exporturilor nu a confirmat însă aşteptările. Comisia de Prognoză vedea o creştere de 7% a exporturilor pentru 2012, la 48 mld. euro, faţă de 45 mld. euro în 2011. Însă au existat şi analişti care nu excludeau la începutul anului 2012 riscul scăderii exporturilor în ipoteza materializării scenariilor negative legate de criza datoriilor.
Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse maşini şi echipamente de transport (40,4% la export şi 33,7% la import) şi alte produse manufacturate (34,1% la export şi 29,3% la import).
Analizând structura exporturilor, observăm o scădere a ponderii maşinilor şi echipamentelor (inclusiv de transport) cu 0,8 puncte, până la 40,4%, dar o scădere şi mai mare se observă şi pe zona importurilor (-0,9 puncte, până la 33,7%), după cum remarcă Molnar.
Cu toate că 2012 a fost un an agricol slab, exporturile de produse agricole şi alimente, băuturi şi tutun au crescut semnificativ, ponderea acestui segment ajungând la 7,5% în total exporturi (de la 6,4% în 2011). O posibilă explicaţie ar putea să fie investiţiile în infrastructură în domeniul agricol (ex. silozuri) care au putut face posibilă stocarea produselor obţinute într-un an agricol foarte bun (precum 2011) şi amânarea vânzării acestora la preţuri mici pentru mai târziu (când preţurile se ajustează), explică economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank.
Deficitul comercial a crescut anul trecut cu 1,7 mld. lei, la 42,7 mld. lei, dar, exprimat în moneda europeană, indicatorul a scăzut cu 109,4 mil. euro, la 9,56 mld. euro, apropiat de nivelul din 2011.
Cum va fi 2013 pentru exporturi
BCR, cea mai mare bancă după active, se aşteaptă în 2013 la o creştere uşoară a exporturilor, de 2-3% în termeni nominali, în condiţiile în care indicatori de sentiment precum Ifo Business Climate sau PMI arată o îmbunătăţire a economiei germane.
Având în vedere lansarea unor noi modele la Dacia, intenţia Ford de a majora producţia de motoare (având în vedere cererea mai mare pentru astfel de produse decât pentru automobile), intrarea în producţie a DeLonghi şi Bosh în 2013 ar putea avea un impact favorabil asupra exporturilor din România, crede Cătălina Molnar.
"Revenirea economiei zonei euro din a doua parte a anului 2013 şi perspectivele uşor mai bune pentru economia mondială în 2013 faţă de 2012 pot genera, de asemenea, un efect marginal pozitiv."
De unde poate veni creşterea economică?
Nu există o "reţetă" pentru creştere economică. În plus, cunoaştem cel puţin câteva constrângeri cu care ne vom confrunta şi în anii următori. Constrângeri care sunt determinate, în primul rând, de condiţiile externe, spune Claudiu Doltu, secretar de stat în Ministerul Finanţelor. Există cel puţin patru domenii în care este loc de o mai bună folosire a resurselor existente. De aici pot apărea rezultatele mult dorite. Aceste domenii sunt energia, infrastructura, sectorul întreprinderilor de stat şi agricultura privită din perspectiva dezvoltării rurale, în opinia lui Doltu.
Citiţi pe www.zf.ro editorialul lui Claudiu Doltu, "De unde poate veni creşterea economică?"
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
