Eveniment

Finantele reduc cu trei miliarde de euro programul anticriza pentru ca nu sunt bani

Finantele reduc cu trei miliarde de euro programul anticriza pentru ca nu sunt bani
27.01.2009, 20:17 30

Varianta de ieri dimineata a planului de masuri anticriza care ar urma sa fie luate in calcul la realizarea proiectului de buget pentru acest an, prezentata de Ministerul Finantelor, prevedea cheltuieli bugetare de numai 17,8 mld. lei (circa 4 mld. euro), fata de cele 27,3 mld. lei (7 mld. euro) cuprinse in planul de la finele saptamanii trecute.

Chiar si asa, deficitul bugetar ar urma sa fie de 2,4% din PIB, in conditiile in care tinta de deficit a guvernului este de 2 - 2,2% din PIB.
Noua varianta a planului de masuri anticriza elimina o parte din prevederile de la finele saptamanii trecute, dar majoreaza cheltuielile pentru unele prevederi si introduce precizari pentru altele.
Cea mai importanta masura la care au renuntat autoritatile este introducerea in procedura de urgenta a tichetelor de vacanta care ar fi urmat sa aiba un impact bugetar de 2 mld. lei. De asemenea, s-a renuntat la varianta mariri ajutorului de somaj la 75% din castigul salarial mediu brut realizat in ultimele trei luni (care ar fi costat bugetul
1,9 mld. lei), la reglementarea platii TVA la incasarea facturii (0,938 mld. lei) si la mentinerea valorii punctului de pensie la 45% din salariul mediu brut anual (1,5 mld. lei).
Noua varianta a planului nu mai cuprinde nici sustinerea producatorilor auto si de componente auto pentru modernizarea productiei si tehnologiilor care ar fi costat 1,8 mld. lei.
In ceea ce priveste neimpozitarea profitului reinvestit, ultima varianta a planului introduce mentiunea ca masura se aplica profitului reinvestit in tehnologie si echipamente - care ar urma sa aiba un impact bugetar de 3,44 mld. lei.
De asemenea, reabilitarea termica a cladirilor si constructia de locuinte sociale ar urma sa aiba un impact bugetar negativ de 0,3 mld. lei, aproape dublu fata de varianta precedenta a planului. Cel mai mare minus bugetar ramane cel produs de achitarea obligatiilor financiare ale administratiei publice centrale si locale, estimate la 8,04 mld lei (1,39% din PIB).
Vicepremierul Dan Nica a declarat ieri ca Executivul face eforturi pentru ca in ianuarie si februarie sa se plateasca datorii de circa doua miliarde de lei lasate de fostul guvern, sustinand ca riscul de a baga in faliment cateva mii sau zeci de mii de firme romanesti este real. "Riscul de a baga in faliment vreo cateva mii sau zeci de mii de firme romanesti este real", a spus Nica, citat de Mediafax.
Printre cele mai costisitoare masuri anticriza raman subventionarea agricultorilor pentru achizitia de ingrasaminte chimice, cu un impact bugetar de 2,4 mld. lei, si majorarea salariilor in sectorul bugetar chiar si raportat doar la indicele inflatiei care va presupune cheltuieli de 1,36 mld. lei (0,28% din PIB).
In ceea ce priveste salariile, surse guvernamentale au declarat ieri pentru Mediafax ca atat coalitia, cat si guvernul au discutat in ultimele zile, ca varianta de lucru, inghetarea salariilor pentru o perioada de sase luni. Presedintele Traian Basescu a declarat ieri, la RRA, ca nu va reactiona negativ daca Guvernul ajunge la o intelegere cu sindicatele ca pentru sase luni sa se inghete salariile si pensiile. In opinia sa, prioritatile sunt legate de dirijarea resurselor spre inceperea de lucrari care sa genereze locuri de munca, de plata datoriilor Guvernului catre agenti, de reducerea aparatului birocratic, care este "sufocant si ineficient". Cu toate acestea, liderul PSD Mircea Geoana a declarat pentru Gandul ca partidul sau nu va fi de acord cu inghetarea salariilor.
Liderii PD-L si PSD urmau sa se intalneasca aseara pentru o noua runda de discutii pe marginea bugetului astfel incat astazi sa fie definitivat proiectul care sa fie aprobat in sedinta de guvern de maine. O varianta preliminara de buget ia in calcul alocarea a 8% din PIB pentru fonduri de pensii, 6,9% pentru salariile bugetarilor si 2% pentru ajutoare de somaj. Cheltuielile pentru invatamant ar urma sa reprezinte 6% din PIB, iar cele pentru aparare 1,8% din PIB, au declarat pentru Mediafax surse guvernamentale. Cotizatia anuala de 1% din PIB la UE, plata datoriilor statului sub forma de dobanzi, reprezentand 1% din PIB, cotizatia de 0,2% a Romaniei pentru statutul de membru al ONU si NATO si cheltuielile enumerate anterior ridica fondurile alocate de la buget pana la 27,5% din PIB.
Sursele au mai declarat ca diferenta de 5,5 puncte procentuale pana la 33% din PIB, care reprezinta plafonul maxim al cheltuielilor prevazute pentru bugetul din 2009, va fi impartita intre Ministerul Sanatatii si investitii in infrastructura. Comisia Nationala de Prognoza estimeaza un PIB de 579 mld. lei.
Biroul Politic de Coordonare al Coalitiei urma sa discute aseara situatia de la Ministerul Agriculturii, unde, din cauza bugetului redus, nu se pot plati subventiile, si pe cea de la Ministerul Educatiei, unde se va decide modul de acoperire a facturilor neachitate, in valoare de 1.200 mld lei.
 
"La Fondul de garantare ne paseaza de la un birou la altul"
Intreprinderile mici si mijlocii ar putea sa contracteze credite de trei-patru ori mai mari decat in prezent prin infiintarea Fondului de Contra-garantare a creditelor cu un capital de 100 mil. euro, masura anticriza in lucru la Ministerul pentru IMM, Comert si Mediul de Afaceri, dar micii intreprinzatori sunt sceptici ca aceasta initiativa ii va ajuta. Acesta se va alatura Fondului National pentru IMM care de la infiintare a acordat Ministrul Constantin Nita are mult de lucrugarantii pentru 6.000 de companii mici si mijlocii, iar valoarea creditelor garantate se ridica la peste 600 mil. euro.
Infiintarea fondului de contra-garantare este vazuta in mod diferit de IMM care sustin ca se feresc sa apeleze la credite bancare pentru dezvoltarea afacerii, preferand sa reinvesteasca profitul.
"Cred ca este un lucru bun infiintarea unui fond de contra-garantare. Nu am incercat sa iau credit pana acum, m-am ferit de ele, chiar daca aveam nevoie", spune Catalin Ungureanu, administratorul firmei de produse din inox Inox Style, care in 2007 a inregistrat o cifra de afaceri de 200.000 de euro. Chiar daca firma sa a facut investitii pana acum de circa 500.000 de euro intr-un sediu nou, Ungureanu sustine ca nu a apelat la credite bancare. "Suntem in stadiul de a ne muta sediul si am investit pana in prezent 500.000 de euro, o parte din bani provin din reinvestirea profitului, iar alta parte din cresterea aportului social. Am stopat deocamdata investitia pentru ca asteptam sa vedem ce este cu criza, tinand cont de faptul ca vanzarile sunt mai slabe si am fost nevoiti sa scadem preturile", spune Ungureanu. Alexandru Preotu, directorul BoD Design, firma specializata in producerea invitatiilor de nunta, a incercat sa contracteze in urma cu cativa ani un credit prin Fondul de garantare, insa procedura l-a facut sa renunte. "Am incercat acum cativa ani sa iau un credit prin Fondul de garantare. Am sunat la ei sa-mi explice procedura si am constatat ca ma pasau de la un coleg la altul, iar in momentul in care am gasit o persoana in masura sa-mi explice cum stau lucrurile m-au trimis sa discut cu banca si apoi sa vin la ei pentru garantii. Am luat pana la urma creditul, insa nu prin Fondul de garantare", spune directorul BoD Design. Ministrul pentru IMM Constantin Nita a declarat ieri ca fondurile care vor fi alocate pentru capitalizarea CEC ar trebui sa fie destinate doar sustinerii firmelor mici si mijlocii. Potrivit planului de masuri anticriza, capitalul CEC Bank ar urma sa fie majorat cu 900 mil. lei. Adriana Rosoga
 
 
 
 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO