Până în prezent România a luat aproximativ 11,3 mld. euro de laFond, banii fiind folosiţi pentru finanţarea indirectă şi chiardirectă a deficitului bugetar.
Suplimentarea rezervei BNR, care depăşeşte deja 31 md. euro, vapermite noi reduceri ale rezervelor minime obligatorii ale băncilorpentru ca acestea să finanţeze în continuare deficitul bugetar prinachiziţii de titluri de stat.
Devenită în mare măsură o formalitate, procedura de avizare araportului trimestrial de evaluare a îndeplinirii angajamentelorasumate de Guvern prin acordul stand-by s-a derulat fără problemedeşi nici de această dată nu a fost respectată cerinţa FMI privindplata datoriilor pe care statul le are către companii.
Ca la toate evaluările precedente, guvernatorul BNR şi ministrulfinanţelor au solicitat o "păsuire" prin scrisoarea suplimentară deintenţie, iar FMI a aprobat-o.
Cât priveşte legea pensiilor - unul dintre cele mai importanteangajamente de reformă ale Guvernului, nu a fost luată înconsiderare blocarea actului normativ prin procedură de contestarela Curtea Constituţională.
Rămâne restant şi angajamentul de constituire a unui tamponfinanciar care să acopere finanţarea deficitului bugetar şi plăţilescadente la datoria publică pe 4 luni în avans, care fusese promisdin luna mai. De altfel, decizia FMI de a acorda încă o tranşă debani României nu a constituit vreo surpriză pentru piaţafinanciară, fiind anticipată de analişti.
Tot vineri, boardul Fondului a aprobat eliberarea de tranşe deîmprumut pentru Sri Lanka şi Jamaica, precum şi rapoarte deevaluare pentru Tadjikistan şi Barbados. Cu excepţia Greciei, undeFMI a intervenit în mod excepţional, şi a Ungariei - care încă arenegocierile suspendate în cadrul propriului acordul stand-by,România este singura ţară din Uniunea Europeană care continuă săîmprumute bani de la Fond. Mai mult, se pregăteşte să înceapă lunaviitoare negocierile pentru un nou acord, care ar putea fi de tippreventiv, adică fără trageri de bani trimestriale pe baza unorcondiţii, dar nu este exclusă nici împrumutarea unor sumesuplimentare, după cum anticipa fostul ministru de finanţeSebastian Vlădescu.
Păstrând tonul "călduros" de la precedentele evaluări, boardulFMI prin vocea directorului general adjunct Murilo Portugal afirmăcă implementarea politicilor prevăzute în programul susţinut deFond a rămas solidă în pofida menţinerii slăbiciunii economice aRomâniei.
"După recenta adoptare a unei ajustări fiscale ambiţioase,eforturile autorităţilor sunt concentrate pe reforme structuralecare vor asigura sustenabilitatea fiscală şi vor întăriperspectivele de creştere pe termen mediu", a declarat Portugal.Pieţele financiare nu au fost impresionate de aceste aprecieri, încontextul în care analiştii acuză deja o creştere a riscului deinstabilitate politică pe fondul contestării legii pensiilor laCurtea Constituţională şi al posibilităţii ca opoziţia să iniţiezeo nouă procedură de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu.
Cotaţiile CDS-urilor pentru România (instrumente de evaluare ariscului de neplată a datoriilor) se situează la circa 365 depuncte de bază, în creştere uşoară faţă de acum o săptămână,comparativ cu 347 puncte în cazul Ungariei, respectiv 138 de puncteîn cazul Poloniei.
Dincolo de aprecierile generoase privind "efortul de consolidarefiscală", oficialul FMI remarcă provocarea pe care o constituieacum continuarea ajustărilor prin restricţionarea cheltuielilor şireforme structurale şi fiscale. El se referă concret la reformapensiilor - puternic contestată de opoziţie inclusiv la CurteaConstituţională, reforma sistemului de salarizare în sectorulbugetar - de asemenea contestată de sindicate, reformaadministraţiei fiscale - într-un stadiu incert, fără rezultateconcrete, reforma sectorului sănătăţii - cu efecte neclare dupătransferul spitalelor către autorităţile locale, şi larestructurarea companiilor de stat - mult întârziată la căileferate, de exemplu, şi fără rezultate notabile la capitolulreducerii pierderilor mari înregistrate de multe dintre acestecompanii.
Cât priveşte sectorul financiar, Portugal afirmă că vigilenţa însupraveghere este crucială şi atrage atenţia asupra creşteriicreditelor neperformante.
Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI pentru România, ar urma sărevină luna viitoare la Bucureşti pentru o nouă evaluare în cadrulcăreia să fie discutat şi proiectul de buget pe 2011.
De asemenea, tot atunci ar urma să fie iniţiate negocierilepentru un nou acord pe care România să-l semneze cu FMI anulviitor, în continuarea aranjamentului stand-by actual.
Evaluările Fondului
- Recentul efort de consolidare fiscală a înscris România pe otraiectorie clară de atingere a obiectivelor fiscale pe termenscurt şi mediu
- Principala provocare actuală este asigurarea continuităţiiajustărilor prin menţinerea restricţiilor asupra cheltuielilor şireforme structurale fiscale
- Măsuri-cheie sunt reforma pensiilor, reforma salarizării însectorul bugetar, a administraţiei fiscale şi a sectoruluisănătăţii şi restructurarea companiilor de stat
- Trebuie acordată prioritate rezolvării problemei arieratelorprin îmbunătăţirea disciplinei plăţilor în economie şi creştereacredibilităţii eforturilor de ajustare ale autorităţilor
- Creşterea temporară a inflaţiei ca urmare a majorării TVAimpune atenţie în evaluarea spaţiului pentru continuarea relaxăriipoliticii monetare
- Sistemul bancar rămâne lichid şi bine capitalizat, însăpăstrarea vigilenţei în supravegherea sectorului financiar estecrucială pentru asigurarea rezistenţei acestuia în contextulregional şi al creşterii creditelor neperformante
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
